Caracterul musulmanului

Personalitatea ideala/ caracterul ideal

Invataturile de moralitate ale Profetului

Aceste invataturi arata ca Islamul a venit sa lumineze vietile oamenilor cu lumina virtutii si bunelor maniere, sa creeeze in ei un caracter stralucit si sa le umple sufletele cu perlele bunei purtari.

Statutul moralitatii nu e asemenea celui al luxului si placerilor, fata de care poti fi indiferent. Moralitatea este insa numele principiilor de viata pe care religia trebuie sa le adopte si sa se asigure ca cei ce mentin standardele sint respectati.

Islamul a enumerat toate aceste virtuti si principii si i-a incurajat pe cei care urmeaza calea islamului sa le ia ca parti ale vietii lor, una dupa alta.

Daca stringem la un loc toate vorbele Profetului despre importanta caracterului bun si moral, s-ar forma o carte voluminoasa, despre care multi dintre marii reformatori ar fi ignoranti / nu ar sti.

Inainte de a enumera aceste virtuti si a le prezenta detaliile, ar fi bine sa citam citeva exemple care sa arate cit de mult a incurajat Islamul pe oameni sa adopte un caracter moral.

Usama bin Shariyk a spus:

“Stateam in prezenta Mesagerului lui Allah atit de linistiti, de parca aveam pasari asezate pe capetele noastre. Nimeni nu avea curajul sa deschida gura. In acest timp, niste oameni au venit si au intrebat : « Dintre sclavii lui Allah, care ii este Lui cel mai drag ? » Profetul a raspuns: “Cel care are caracterul cel mai bun.” “ (Ibn Haban)

In alta relatare se spune: “Au intrebat care este cel mai bun lucru dat omului?” El a raspuns : « Cel mai bun caracter » (Tirmizi)

Profetul a fost intrebat : « Care dintre musulmani este perfect in credinta lui ?” El a raspuns: “cel care are cel mai bun caracter” (Tabarani)

Abdullah bin Amar a spus: “L-am auzit pe Profet spunind: Vreti sa va spun care dintre voi este mai pe placul meu si cine imi va fi cel mai aproape in Ziua Judecatii ? Si a repetat intrebarea de doua sau trei ori. Oamenii i-au cerut sa le spuna despre cine e vorba, iar el a raspuns : « Cel dintre voi care are cel mai bun caracter » (Ahmed)

Intr-un alt hadith, a spus : « In Ziua Judecatii nimic nu va cintari mai greu in balanta unui bun mumin decit un caracter bun. Lui Allah nu-i place cel ce vorbeste obscenitati si e nepoliticos. Iar cel ce are un bun caracter ajunge la nivelul celui ce se tine de rugaciune si posteste, pe baza caracterului sau » (Imam Ahmed)

Nu ar fi de mirare daca aceste invataturi ar veni de la vreun filosof, preocupat intens de problema reformarii morale. Insa marea surpriza este ca aceste invataturi vin de la un om care s-a straduit sa impuna o noua credinta, in timp ce toate celelalte religii si-au indreptat atentia mai intii asupra procesului de adorare si alte ritualuri religioase.

Ultimul Profet a chemat la practicarea a variate forme de adorare si la instaurarea unui guvern care sa fie implicat in razboiul pe termen lung cu numerosii dusmani. In ciuda dezvoltarii religiei sale si a cresterii imense a variatelor sarcini ale urmasilor, Profetul i-a informat ca in Ziua Judecatii nimic nu va avea mai mare greutate in balanta lor decit bunul character; atunci cu siguranta acest fapt nu ii este necunoscut: ca in Islam valoarea moralitatii este foarte mare. Pe de o parte religia este numele bunului comportament intre oameni, iar pe de alta parte, in sensul ei spiritual, este numele celei mai bune relatii intre om si Dumnezeu, si deci ambele aspecte vizeaza aceeasi realitate.

Sint multe religii care transmit vestea ca omul poate imbratisa orice credinta si pacatele ii vor fi iertate, iar a-ti face rugaciunile zilnice fixate in orice religie iti anuleaza greselile. Insa Islamul nu crede acest lucru. Conform acestei doctrine, aceste beneficii vor fi disponibile numai cind axa si centrul credintei este un pas constient spre virtute si onorarea datoriilor obligatorii si cind actul de adorare propus poate deveni o reala sursa de stergere a pacatelor si sursa de reala perfectiune. Cu alte cuvinte, raul poate fi indepartat prin acele virtuti pe care omul si le asuma si prin care este capabil sa atinga standarde inalte. Profetul a subliniat cu putere aceste principii valoroase, astfel incit Ummah sa inteleaga ca valoarea moralitatii nu poate scadea, iar importanta formelor fara fond nu va creste.

Enes (radiyallahu anhu) a relatat :

« Mesagerul lui Allah a spus : Un supus obtine, prin intermediul bunatatii caracterului sau, o pozitie inalta si mare onoare in Viata de Apoi, chiar daca poate fi mai slab in domeniul adoratiei. Insa pe baza unui character strimb, poate fi aruncat in cele mai mari adincimi ale Iadului (Tabarani)

Aișah (radiyAllahu anha) relateaza :

« Am auzit pe Profet spunind : Drept-credinciosul (mu'min), prin bunatatea caracterului sau, atinge pozitia inalta a celui care tine post si isi face rugaciunile » (Abu Dawud)

Ibn Omar a relatat : L-am auzit pe Profet spunind : Un musulman care este moderat in privinta actelor de adorare, doar pe baza bunatatii caracterului sau si a decentei poate atinge pozitia aceluia care tine post si recita versetele lui Allah in timpul rugaciunilor de noapte » (Ahmed)

Abu Huraira a relatat ca Profetul (sallAllahu aleyhi we sellem) a spus :

« Noblețea unui drept-credincios este religiozitatea sa, toleranta ii este inteligenta, iar descendenta ii este bunatatea caracterului sau. » (Hakim)

Abu Zar (radiyAllahu anhu) a relatat : Cistigator este acela care si-a purificat inima pentru credinta, si-a pastrat inima pe calea cea dreapta si fiinta in stare de multumire, iar natura sa este pe calea cea dreapta » (Ibn Haban)

Exemplul excelent al Profetului

(Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!)

Simple invataturi si porunci de permis si interzis nu reprezinta fundatia bunului caracter in societate, pentru ca aceste lucruri singure nu sint suficiente ca sa dezvolte aceste calitati in firea omului. Un invatator poate simplist sa porunceasca a se face asta si a nu se face cealalta, iar societatea devine moralista.

Invataturile de succes ale bunei purtari au nevoie de lung timp de implementare si atentie in aplicare. Invatarea nu poate avea succes daca exemplul pentru societate nu este unul de incredere, pentru ca o persoana cu caracter moral prost nu are cum sa lase o impresie buna in jurul sau.

Cea mai buna invatare este din partea acelui om a carui personalitate, si deci moralitate creaza admiratie printre cei din jur. Vor simti dorinta sa-l ovationeze pentru noblețea caracterului si vor simti o dorinta puternica de a-i urma exemplul de viata. Lumea ar simti instantaneu dorinta de a-i urma pasii.

Pentru a sadi si dezvolta semintele bunului comportament printre companioni, liderul trebuie sa aiba un caracter mai nobil si calitati mai bune decit acestia. Profetul insusi era cel mai bun exemplu de caracter bun, pentru a fi un bun model pentru urmasii sai. Inainte de a-i sfatui sa adopte un stil de viata moral, el planta semintele moralitatii printre companioni prin exemplul propriului sau comportament.

Abdullah ibn Amar a spus : « Trimisul lui Allah nu era nici fara maniere, nici nepoliticos. Obisnuia sa spuna ca cei mai buni dintre voi sint aceia cu cel mai bun caracter” (Bukhari)

Anas a spus : « L-am slujit pe Profet vreme de zece ani. Niciodata nu a zis « Of » (ca expresie a nemultumirii), nici nu m-a intrebat de ce am facut sau nu am facut un anume lucru” (Muslim)

Tot el a mai spus : « Mama mea obisnuia sa-l tina pe Profet de mina si sa-l duca pe unde voia ea. Daca cineva venea sa-i stringa mina, Profetul niciodata nu-si retragea mina din mina celuilalt pina cind acesta nu si-o retragea pe a lui, si niciodata nu-si indeparta privirea de la cel cu care vorbea pina cind acesta nu o indeparta. Si in intilniri nu statea niciodata in asa fel incit genunchii lui sa iasa in evidenta fata de cei ai companionilor » (Tirmizi)

Aișah a spus : « Daca existau doua optiuni, Profetul o alegea pe cea mai usoara, cu conditia ca ea sa nu implice vreun pacat. Daca implica pacat, atunci el fugea cel mai departe de ea. Profetul nu s-a razbunat pe nimeni pe considerente personale. Insa daca era stirnita minia lui Allah, atunci si minia lui era stirnita. Trimisul lui Allah nu a batut pe nimeni cu mâinile lui : nici pe sotiile sale, nici pe servitori. Insa da, se lupta in razboaie in cauza lui Allah » (Muslim)

Anas a relatat : « Mergeam odata cu Profetul. Corpul ii era infasurat intr-o mantie groasă. Un arab a tras atit de tare de mantie, incit i-am putut vedea o parte a umarului si am fost ingrijorat de taria cu care acela a tras de ea. Arabul a spus : « O, Muhammed, da-mi partea mea din ceea ce Allah ti-a dat tie ». Profetul s-a intors catre el si a ris si a dat ordin ca sa-i fie facuta o donatie » (Bukhari)

Aishah a relatat ca Trimuisul lui Allah a spus : « Allah are inima buna. Ii plac cei cu inima buna. Iar rasplata ce o da pentru inima buna, El nu o da pentru o inima impietrita, nu, asemenea rasplata El nu da pentru nimic” (Muslim)

Intr-o alta relatare se spune : « Bunatatea in orice lucru il face pe acesta frumos. Si din orice lucru se ia bunatatea, el va deveni urit ».

Jarir a relatat ca Profetul a spus: “Rasplata pe care Allah o da pentru bunatatea inimii El nu o da pentru nesabuiti, iar cind Allah ia un supus printre cei aleși de EL, ii da bunatate. Acele familii unde nu e bunatate sint saracite de orice virtute. » (Tibrani)

Abdullah bin Harith a relatat ca nu a vazut pe nimeni care sa zimbeasca mai mult decit Trimisul lui Allah (Tirmizi).

Aișah (radiyallahu anha) a fost intrebata ce facea Profetul acasa ? Ea a raspuns : « Ii servea pe cei de acasa, iar cind intra timpul de rugaciune facea ablutiune si mergea la rugaciune » (Muslim)

Anas a relatat : « Trimisul lui Allah avea cele mai bune maniere dintre toti oamenii. Aveam un frate adoptiv, al carui nume era Abu Umair. Avea o vrabiuta bolnava, pe care o chema Naghiyr. Trimisul lui Allah se juca cu el si il intreba « O, Abu Umair, ce s-a intimplat cu Naghiyr a ta ? » (Bukhari)

Dintre trasaturile Profetului, una era extreme de cunoscuta : aceea ca era un mare filantrop. Nu era niciodata zgircit. Era mereu curajos. Niciodata nu a intors spatele Adevarului. Era drept si inimos. In deciziile pe care le-a luat niciodata nu a comis excese sau nedreptati. Toata viata lui a fost sincer si de incredere.