Un strigat al credinciosilor in ziua de Arafat
de Mohamed Khodr
LABAIK ALLAH HUMMA LABAIK, LABAIK LA SHARIKA LAKA LABAIK!
(Iata-ma, o Allah - raspunzind chemarii Tale -, iata-ma!
(Iata-ma, o Allah - raspunzind chemarii Tale -, iata-ma!
Iata-ma, Tu esti Fara de seama, iata-ma!)
Ridicati-va, musulmani, ridicati-va glasurile si inimile in Ziua de Arafat: IATA-MA, ALLAH!
Tema: Razboi impotriva Islamului: Iraq, Palestina, Cecenia, Kashmir, India, China, Filipine, Europa, SUA etc
Problema: Natiunea musulmana tacuta
Propunere: In urmatoarea Zi de Arafat…
…sa ne rugam impreuna cu pelerinii de pe Arafat, sa protestam pasnic si sa condamnam amenintarile, razboaiele si varsarea de singe musulman sau ne-musulman in lume. Sa-i cerem lui Allah swt iertare pentru timpul pierdut fara credinta, pentru vieti si averi irosite, pentru un lung sir de taceri, sa ne rugam pentru pace, curaj si dreptate. Sa marturisim cerurilor si pamintului ca ne vom rededica vietile ca adevarati musulmani in credinta si actiune. Sa spunem lumii ca musulmanii doresc pace si respect reciproc, dar niciodata nu vor mai ramine indiferenti in fata nedreptatilor.
In cea mai sfinta zi in Islam, Ziua de Arafat
…sa se auda toti muezzinii din toate minaretele proclamind cu bucurie: “Allah este cel mai mare, Allah este cel mai mare, Allah este cel mai mare. Marturisesc ca nu exista alt dumnezeu decat Allah si ca Muhammad este Trimisul lui Allah”.
...sa lase toti musulmanii dupa rugaciunea de Dhuhr treburile lumesti, sa umple strazile si sa strige intr-un suflet si intr-un glas de sa se auda in intreaga lume: „Labeik Allahumma Labeik, Labeik La Sharika Laka Labeik”.
In Ziua de Arafat, noi musulmanii ne reintarim credinta, paminturile, resursele, dreptul de a studia si a ne urma credinta asa cum a fost ea revelata, de a trai in pace si dreptate in lume cu onoare, respect si demnitate. Noi, Ummah (natiunea) musulmana, urmasi ai Profetului Muhammad saws, ne proclamam unitatea, telul si hotarirea de a ne apara impotriva oricarei amenintari si agresiuni impotriva Islamului, a paminturilor noastre si a natiunii noastre din partea musulmanilor rataciti sau a agresorilor straini si a celor ce fac rau, de oriunde si oricind.
Sa se ridice cu putere chemarea musulmanilor credinciosi in adhan-ul fiecarui minaret si in vocea fiecarui copil musulman si sa zguduie lumea spre o noua realitate, o Noua Ordine Mondiala, o schimbare de regim impotriva oricarui si a tuturor opresorilor celui sarac si slab, impotriva nedreptatii care incalca toate legile religioase, morale, etice si internationale.
Niciodata pamintul nu va fi fost martor unei asemenea zguduiri ca cea a 1.2 miliarde de musulmani de peste tot in lume proclamindu-si obedienta Dumnezeului Unic, Allah swt, si Mesagerului Sau Muhammad saws; proclamindu-si independenta de frica si opresiune; proclamindu-si lumii dorinta de a trai in pace si respect cu toata creatia lui Dumnezeu; insa declarind cu tarie ca daca musulmani de oriunde sint oprimati si omoriti, musulmanii de peste tot se vor ridica sa-si apere fratii.
„Cit despre aceia care se ajuta si izbindesc, dupa ce sint nedreptatiti, impotriva acestora nu este drum [pentru dojana]; ci drumul pentru dojana este impotriva acelora care-i napastuiesc pe [ceilalti] oameni si savirsesc faradelegi pe pamint, fara de dreptate. Acestia vor avea parte de chin dureros”. (Quran, traducerea sensurilor 42:41-42)
Promisiunea lui Allah catre credinciosii Lui este clara, iar El nu-si calca niciodata Cuvintul: Ajutati-va pe voi insiva si Eu va voi ajuta. Sustineti-Ma pe Mine si Eu va voi sustine.
De la unul, de la cei putini a venit izbinda; de la cei multi a venit esecul
In anul 610 dH un om, un om binecuvintat, omul ales de Unicul Stapin al Intregii Creatii a primit ultimul mesaj pentru salvarea umanitatii, Sfintul Coran, pentru a reintoarce omenirea din intunericul ignorantei, imoralitatii, lacomiei si idolatriei spre lumina adorarii Unicului Dumnezeu al universului, care si-a aratat iar si iar mila Sa creaturilor lipsite de recunostinta prin multe revelatii si binecuvintatii Lui profeti, de la Noe, Avraam, Isac, Ismael, Iacob, David, Solomon, Moise, Isus, pina la Pecetea Profetilor, Muhammad, pace fie asupra tuturor. Mesajul lui Allah swt catre omenire de-a lungul istoriei a fost acelasi adevar fundamental: Islam... un mesaj ce cheama omenirea sa se supuna si sa venereze numai pe El.
De la un om, insotit de cei mai piosi, curajosi, lipsiti de egoism si invatati companioni, a reinviat o credinta ce garanteaza omului victoria deplina asupra pasiunilor lumesti, slabiciunilor, lacomiei, invidiei, imoralitatii, rasismului si urii „celuilalt”, cu o rasplata viitoare in Paradis in compania lui Allah swt, a Profetului Muhammad si a tuturor celorlalti profeti si oameni piosi, barbati si femei.
Dintr-un mic grup de credinciosi a crescut o credinta, o Ummah, o natiune sub stindardul Islamului, al Profetului Muhammad saws. O natiune si o civilizatie care s-au intins in toata lumea, de la Oceanul Atlantic pina la Marea Chinei: o natiune a fratiei, fara clase sau rase, fara frontiere sau vize, dar cu o dorinta puternica pentru credinta, adorare, unitate, cunoastere, curiozitate, pace si dreptate pentru toti.
Cei putini de demult au devenit cei multi de astazi, 1.2 miliarde musulmani de toate nationalitatile. Islamul a avut suisuri si coborisuri. In ultimii 500 de ani musulmanii au darimat teoria conform careia unde-s multi puterea creste. Daca cineva doreste sa inteleaga de ce o credinta sau o idee incepe sa se clatine, trebuie sa priveasca inapoi si sa analizeze motivele inexplicabilei, rapidei si glosioasei cresteri a acestei credinte.
Islamul s-a ridicat datorita puternicei credinte a musulmanilor. Islamul a cazut din cauza scaderii credintei musulmanilor.
Daca vor cauta cu adevarat si cu onestitate in mintile, inimile si sufletele lor, musulmanii de astazi vor gasi putina cunostere, lipsa de credinta ferma, de adorare, sacrificiu, respectare a fratiei, a muncii, rabdarii, perseverentei, nu vor gasi putere pentru „jihad” impotriva tentatiilor lumesti si pentru apararea credintei, a paminturilor, proprietatii si onoarei. Multi dintre noi care purtam eticheta „musulman” pe dinafara nu o mai regasim in interior. Putem usor pacali lumea, insa Allah stie tot ce se afla inlauntrul nostru.
Nici unul dintre companionii Profetului saws nu ar recunoaste Islamul asa cum este practicat el de musulmanii de astazi.
Cruciade externe de organizare, cruciade interne de uitare
Nici un dezastru mai mare nu ne-a atins decit acela ca parem spectatori tacuti atunci cind credinta noastra, locurile noastre sfinte si propriii nostri frati si surori sint ucisi de cei ce sustin un „razboi defensiv impotriva terorismului”, cind de fapt lanseaza un „terorism ofensiv impotriva razboaielor pentru libertate”. Liderii nostri sint corupti si dictatoriali, in vreme ce masele de musulmani sint tinute in ignoranta si frica de catre acei „alesi” lideri musulmani.
Ridicati-va, musulmani, ridicati-va glasurile si inimile in Ziua de Arafat: IATA-MA, ALLAH!
Tema: Razboi impotriva Islamului: Iraq, Palestina, Cecenia, Kashmir, India, China, Filipine, Europa, SUA etc
Problema: Natiunea musulmana tacuta
Propunere: In urmatoarea Zi de Arafat…
…sa ne rugam impreuna cu pelerinii de pe Arafat, sa protestam pasnic si sa condamnam amenintarile, razboaiele si varsarea de singe musulman sau ne-musulman in lume. Sa-i cerem lui Allah swt iertare pentru timpul pierdut fara credinta, pentru vieti si averi irosite, pentru un lung sir de taceri, sa ne rugam pentru pace, curaj si dreptate. Sa marturisim cerurilor si pamintului ca ne vom rededica vietile ca adevarati musulmani in credinta si actiune. Sa spunem lumii ca musulmanii doresc pace si respect reciproc, dar niciodata nu vor mai ramine indiferenti in fata nedreptatilor.
In cea mai sfinta zi in Islam, Ziua de Arafat
…sa se auda toti muezzinii din toate minaretele proclamind cu bucurie: “Allah este cel mai mare, Allah este cel mai mare, Allah este cel mai mare. Marturisesc ca nu exista alt dumnezeu decat Allah si ca Muhammad este Trimisul lui Allah”....sa lase toti musulmanii dupa rugaciunea de Dhuhr treburile lumesti, sa umple strazile si sa strige intr-un suflet si intr-un glas de sa se auda in intreaga lume: „Labeik Allahumma Labeik, Labeik La Sharika Laka Labeik”.
In Ziua de Arafat, noi musulmanii ne reintarim credinta, paminturile, resursele, dreptul de a studia si a ne urma credinta asa cum a fost ea revelata, de a trai in pace si dreptate in lume cu onoare, respect si demnitate. Noi, Ummah (natiunea) musulmana, urmasi ai Profetului Muhammad saws, ne proclamam unitatea, telul si hotarirea de a ne apara impotriva oricarei amenintari si agresiuni impotriva Islamului, a paminturilor noastre si a natiunii noastre din partea musulmanilor rataciti sau a agresorilor straini si a celor ce fac rau, de oriunde si oricind.
Sa se ridice cu putere chemarea musulmanilor credinciosi in adhan-ul fiecarui minaret si in vocea fiecarui copil musulman si sa zguduie lumea spre o noua realitate, o Noua Ordine Mondiala, o schimbare de regim impotriva oricarui si a tuturor opresorilor celui sarac si slab, impotriva nedreptatii care incalca toate legile religioase, morale, etice si internationale.
Niciodata pamintul nu va fi fost martor unei asemenea zguduiri ca cea a 1.2 miliarde de musulmani de peste tot in lume proclamindu-si obedienta Dumnezeului Unic, Allah swt, si Mesagerului Sau Muhammad saws; proclamindu-si independenta de frica si opresiune; proclamindu-si lumii dorinta de a trai in pace si respect cu toata creatia lui Dumnezeu; insa declarind cu tarie ca daca musulmani de oriunde sint oprimati si omoriti, musulmanii de peste tot se vor ridica sa-si apere fratii.
„Cit despre aceia care se ajuta si izbindesc, dupa ce sint nedreptatiti, impotriva acestora nu este drum [pentru dojana]; ci drumul pentru dojana este impotriva acelora care-i napastuiesc pe [ceilalti] oameni si savirsesc faradelegi pe pamint, fara de dreptate. Acestia vor avea parte de chin dureros”. (Quran, traducerea sensurilor 42:41-42)
Promisiunea lui Allah catre credinciosii Lui este clara, iar El nu-si calca niciodata Cuvintul: Ajutati-va pe voi insiva si Eu va voi ajuta. Sustineti-Ma pe Mine si Eu va voi sustine.
De la unul, de la cei putini a venit izbinda; de la cei multi a venit esecul
In anul 610 dH un om, un om binecuvintat, omul ales de Unicul Stapin al Intregii Creatii a primit ultimul mesaj pentru salvarea umanitatii, Sfintul Coran, pentru a reintoarce omenirea din intunericul ignorantei, imoralitatii, lacomiei si idolatriei spre lumina adorarii Unicului Dumnezeu al universului, care si-a aratat iar si iar mila Sa creaturilor lipsite de recunostinta prin multe revelatii si binecuvintatii Lui profeti, de la Noe, Avraam, Isac, Ismael, Iacob, David, Solomon, Moise, Isus, pina la Pecetea Profetilor, Muhammad, pace fie asupra tuturor. Mesajul lui Allah swt catre omenire de-a lungul istoriei a fost acelasi adevar fundamental: Islam... un mesaj ce cheama omenirea sa se supuna si sa venereze numai pe El.
De la un om, insotit de cei mai piosi, curajosi, lipsiti de egoism si invatati companioni, a reinviat o credinta ce garanteaza omului victoria deplina asupra pasiunilor lumesti, slabiciunilor, lacomiei, invidiei, imoralitatii, rasismului si urii „celuilalt”, cu o rasplata viitoare in Paradis in compania lui Allah swt, a Profetului Muhammad si a tuturor celorlalti profeti si oameni piosi, barbati si femei.
Dintr-un mic grup de credinciosi a crescut o credinta, o Ummah, o natiune sub stindardul Islamului, al Profetului Muhammad saws. O natiune si o civilizatie care s-au intins in toata lumea, de la Oceanul Atlantic pina la Marea Chinei: o natiune a fratiei, fara clase sau rase, fara frontiere sau vize, dar cu o dorinta puternica pentru credinta, adorare, unitate, cunoastere, curiozitate, pace si dreptate pentru toti.
Cei putini de demult au devenit cei multi de astazi, 1.2 miliarde musulmani de toate nationalitatile. Islamul a avut suisuri si coborisuri. In ultimii 500 de ani musulmanii au darimat teoria conform careia unde-s multi puterea creste. Daca cineva doreste sa inteleaga de ce o credinta sau o idee incepe sa se clatine, trebuie sa priveasca inapoi si sa analizeze motivele inexplicabilei, rapidei si glosioasei cresteri a acestei credinte.
Islamul s-a ridicat datorita puternicei credinte a musulmanilor. Islamul a cazut din cauza scaderii credintei musulmanilor.
Daca vor cauta cu adevarat si cu onestitate in mintile, inimile si sufletele lor, musulmanii de astazi vor gasi putina cunostere, lipsa de credinta ferma, de adorare, sacrificiu, respectare a fratiei, a muncii, rabdarii, perseverentei, nu vor gasi putere pentru „jihad” impotriva tentatiilor lumesti si pentru apararea credintei, a paminturilor, proprietatii si onoarei. Multi dintre noi care purtam eticheta „musulman” pe dinafara nu o mai regasim in interior. Putem usor pacali lumea, insa Allah stie tot ce se afla inlauntrul nostru.
Nici unul dintre companionii Profetului saws nu ar recunoaste Islamul asa cum este practicat el de musulmanii de astazi.
Cruciade externe de organizare, cruciade interne de uitare
Astazi Mesajul lui Allah swt de supunere, indurare si iluminare a omenirii, Islam, se confrunta cu doua cruciade ce pot rani temporar credinta, insa nu vor reusi niciodata sa invinga sau sa micsoreze lumina data si protejata de Unicul si Singurul Dumnezeu al Universului ca dar din dragoste pentru Creatia Sa.
Cruciada externa, vestica, iudeo-crestina impotriva Islamului este una inteligenta, bine organizata si finantata, „pro-activa”, depinzind de o defaimatoare campanie literara, de relatii publice si mass media, care asigura protectia si justificarea pentru expansiune militara, santaj economic si impunerea unei vointei politice intregii lumi.
Aceasta campanie isi bate joc de orice forma de respect legal, religios, moral sau etic pentru viata, decenta si intelegere a adevarului, clasind irelevante toate organizatiile internationale, conventiile, tratatele si legile. Detinerea puterii a permis natinunilor „civilizate” din Vest luxul propriei absolviri de pacatul ipocriziei. Vestul a mers la confesionalul creat de mina omului si s-a iertat pe sine de rau. Omul vestic s-a autoincoronat salvatorul lumii prin bombe si reclame.
A doua cruciada impotriva Islamului este si mai periculoasa, si mai invaziva, asemeni unui cancer tacut ce se raspindeste in corpul Ummei musulmane. Este o cruciada interna a musulmanilor insisi impotriva Islamului, prin ignorarea credintei, a invataturilor si practicilor sale, prin analfabetismul raspindit, pierderea respectului de sine si a demnitatii, prin ducerea unei existente lipsite de morala, acceptarea dictatorilor corupti si prin tacerea de veacuri in fata amenintarilor catre paminturile lor, proprietati, propriile persoane sau chiar credinta lor.
Cruciada musulmana impotriva Islamului este o „cruciada de uitare”, uitare a cunosterii Islamului, uitare a increderii puternice in Allah si in Mesagerul Lui, uitare a increderii si respectului reciproc, uitare a muncii si dedicarii catre Islam manifestata in continua sacrificare a propriilor vieti si averi, uitare a dobindirii de cunostinte despre lume si pregatirea pentru orice posibile amenintari impotriva Islamului si musulmanilor, uitare a invatarii continue pentru a impinge inainte cauza Islamului si vietile musulmanilor, uitare a curajului si puterii in fata necazurilor, uitare a rabdarii si perseverentei, uitare a unitatii Ummei pentru ca nevoile „eului” au devenit superioare nevoilor „noastre”.
Musulmanii au adoptat pasiunile individuale si ale acestei lumi, uitind de Islam, care pune accent pe frumusetea si bunatatea vietii viitoare in comparatie cu joaca vietii din aceasta lume.
Bombe inteligente, politicieni idioti si musulmani tacuti
Niciodata nu trebuie sa ne indoim de mila lui Allah...
„Spune: Intr-adevar, Rugaciunea mea, actele mele de devotiune, viata mea si moartea mea ii apartin lui Allah, Stapinul lumilor!” (Quran, traducerea sensurilor 6:162)
Nici un dezastru mai mare nu ne-a atins decit acela ca parem spectatori tacuti atunci cind credinta noastra, locurile noastre sfinte si propriii nostri frati si surori sint ucisi de cei ce sustin un „razboi defensiv impotriva terorismului”, cind de fapt lanseaza un „terorism ofensiv impotriva razboaielor pentru libertate”. Liderii nostri sint corupti si dictatoriali, in vreme ce masele de musulmani sint tinute in ignoranta si frica de catre acei „alesi” lideri musulmani.„Bombele inteligente, politicienii idioti si musulmanii tacuti” sint caracteristice timpurilor noastre.
Fratilor si surorilor in Islam, nu putem intoarce cursul timpului, dar inca sintem Ummah binecuvintata a Islamului, supusii Unicului Allah, urmasii celui mai binecuvintat Profet - Muhammad, descendenti ai lui Adam, Evei si ai lui Avraam, pace fie asupra tuturor, cu credinta in Torah si Evenghelia lui Moise si Isus, pace asupra lor. Avem fagaduita lui Allah swt ca daca Il ajutam, si El ne va ajuta, asa cum i-a ajutat pe musulmanii slabiti in Badr.
Am ajuns la o Rascruce a Adevarului care va determina viitorul credintei noastre, a Ummei si a copiilor nostri.
Sa nu fim generatia de musulmani care au coborit stindardul lui Muhammad saws, cel care a impartit in mod glorios adevarul Islamului in lume.
Nu putem si nu avem voie sa ne supunem nimanui si niciunui lucru in aceasta lume in afara de Allah. Inimile noastre trebuie sa bata in ritmul dragostei pentru Paradis, impreuna cu Profetul nostru. Inchideti-va ochii si urechile pentru aceasta lume si deschideti-va inimile si sufletele Islamului, unul altuia, unei vieti de credinta, adorare, bucurie, pace si ajutorare, indiferent de sacrificii.
Dragi frati si surori, musulmani sint omoriti in fiecare zi in lume. Tot ceea ce pretuim este atacat. Paminturile si resursele noastre sint tilharite si femeile noastre sint puse dupa gratii, torturate, alungate si dezonorate. Fiecare musulman a fost transformat intr-un paria, un „potential terorist”.
Acei oameni „civilizati” pretind ca vor sa aduca „libertate si democratie” in Irak, Palestina, tarile arabe si lumea musulmana, camuflindu-si raul, lacomia si crima musulmanilor inocenti in minciuni frumos ornate.
„Daca li se spune lor: ‚Nu faceti stricaciune pe pamint!’, ei zic: ‚Noi, doara, suntem facatori de bine’. Insa ei sint cei facatori de stricaciune, dar nu-si dau seama. Iar daca li se spune lor: ,Credeti, asa cum au crezut oamenii!’, ei zic: ‚Sa credem precum au crezut cei fara de minte?’. De buna seama ei sint cei fara de minte, dar nu o stiu! Allah isi bate joc de ei si-i pasuieste in faradelegea lor si ei ratacesc in nestire. Aceia sint cei care au schimbat calea cea dreapta cu ratacirea.” (Quran, traducerea sensurilor 2:11-13, 15-16)
Cum va raspunde fiecare dintre noi acestui hadith?
Mu’adh ibn Jabal a spus ca Mesagerul lui Allah saws a spus: „Picioarele servitorului lui Allah nu se vor misca nici un milimetru in Ziua Judecatii pina cind el nu va fi intrebat despre patru lucruri (khisal):
1. viata sa: cu ce scop a trait-o?
2. tineretea sa: facind ce a petrecut-o?
3. proprietatea sa: cum a cistigat-o si cum a cheltuit-o?
4. cunoasterea sa: in ce scop a folosit-o?
(in Al-Tirmidhi si Al-Darimi)
Toti trebuie sa raspundem cinstit la aceste intrebari, reamintindu-ne ca Allah stie tot ce tinem ascuns si tot ce aratam. Nu e glorie mai mare, binecuvintare mai mare, dar mai de pret oferit omenirii decit Mesajul Coranului si Mesagerul lui, Muhammad. Ce altceva vom lua cu noi cind murim? Cit de umilitor cind Allah ne va pune aceste intrebari si vom avea lipsuri.
Vrem sa traim in pace in aceasta lume, sa ne adoram Creatorul si sa urmam invataturile Profetului nostru. Insa este vina noastra, nu a Israelului, a Americii sau Europei ca astazi sintem slabi si tematori. Aceste natiuni agresoare isi urmeaza pur si simplu interesele, indiferent cit de inumane; insa noi musulmanii, prin tacerea, pasivitatea si slabiciunea noastra le permitem sa ne tilhareasca de credinta, paminturile, onoarea si demnitatea noastra.
Nu am facut nimic sa raspindim mesajul Islamului. Nu ne-am cultivat cunoasterea, economiile, nici nu am aplicat credinta in vietile sau sistemele noastre de guvernare. Bogatia petrolului, o binecuvintare de la Dumnezeu, a fost acumulata de o mina de oameni pentru existenta lor egoista, puterea si placerile personale. Stam pe loc, in timp ce lumea in jurul nostru se misca rapid in era tehnologiei. Am adoptat partile negative ale culturii vestice, dar nu si etica muncii, cunoasterea, competitivitatea economica, administrativa si capacitatile organizationale.
E socanta imaginea unei femei musulmane cu hijab, in timp ce fiica ei se imbraca asemenea Madonnei. In viata de zi cu zi, ne ingropam credinta si cautam calauzire chiar de la natiunile care ne ataca, si nu de la Allah si credinta noastra, unica noastra sursa de liniste si care ne poate garanta victoria.
Ridicati-va, fratilor si surorilor, in Ziua de Arafat impreuna cu pelerinii si glasuiti lumii, inclusiv liderilor nostri corupti, inainte ca mai mult singe musulman sa curga din cauza bombelor americane si tacerii musulmanilor.
NU VOM MAI TACEA!
Dr. Mohamed Khodr este un medic musulman originar din Orientul Mijlociu. Cu experienta medicala nationala si internationala, a lucrat in Academia de Medicina si Sanatate Publica. Este de asemenea un scriitor freelance ce adesea vorbeste despre Islam, problema palestiniana si politica externa americana in Orientul Mijlociu. Traieste in Washigton DC.
(sursa: www.islamonline.net)
(sursa: www.islamonline.net)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu