vineri, 5 februarie 2010

Nu te intrista! - Aid al-Qarni


Vremea ce a trecut nu se mai intoarce

Intorcandu-ne mereu in trecut si gandindu-ne la toate suferintele ce le-am avut, suferim de o forma de nebunie – un fel de boala care ne distruge dorinta de a trai in present. Aceia care si-au stabilit niste scopuri clare de urmat in viata sunt cei care au uitat de tot raul ce li s-a intamplat si la care nu se vor mai gandi vreodata deoarece isi incarca sufletul cu lucruri triste si in felul acesta nu mai pot merge mai departe. Nu mai putem da timpul inapoi, tristetea nu mai poate salva nimic, melancolia nu mai poate imbunatati lucrurile, iar depresia nu poate reinvia trecutul. Toate acestea pentru ca trecutul este non-existent.

Nu trebuie sa ne incatusam in cosmarurile timpurilor trecute sau sa traim in umbra amintirii a ceea ce ar fi putut sa fie. Trebuie sa ne indepartam de fantomele trecutului. Crezi ca poti face ca soarele sa rasara in exact acelasi loc in care a rasarit si ieri, copilul sa se intoarca in pantecele mamei lui, laptele inapoi in uger sau lacrimile in ochi? Daca ne zbatem constant intre trecut si prezent, riscam sa avem o stare a sanatatii psihice precara. 


Traind in trecut irosim prezentul. Cand Allah a mentionat poporele ce au fost inaintea noastra, a facut aceasta precizare :
            “Acest neam a trecut”
[Qur’an 2:134]

Nu mai putem intoarce trecutul, nu avem nimic de castigat daca il rascolim la nesfarsit sau daca incercam sa descifram ce s-a intamplat.

Persoana care traieste in trecut este precum cineva care incearca sa tese folosind fire de praf. Este o veche zicala care zice “ce nu te lasa sa traiesti, nu te lasa nici sa mori”.

Tragedia este ca noi, oameni, suntem incapabili sa traim in prezent, neapreciind frumusetile vietii. Daca toti oamenii de pe Pamant ar incerca sa reconstruiasca trecutul in mod sigur ar esua. Totul merge inainte, precum a fost lasat de Allah si asa ar trebui sa facem cu toti.




Pretuieste clipa

Nu te trezi cu gandul ca vei apuca apusul soarelui - traieste ca si cand aceasta ar fi ultima zi din viata ta. Ziua de ieri a trecut cu tot ce a fost bun sau rau in ea, iar ziua de maine inca nu a sosit. Gandeste-te ca si cum te nasi in zorii zilei si mori la apus. Cu o astfel de mentalitate nu vei fi incorsetat in trecut cu toate anxietatile lui si nici increzator in viitor cu toate incertitudinile lui. Traieste pentru ziua de astazi : roaga-te cu cea mai mare evlavie, citeste Qur’an-ul in cel mai profund mod posibil si tine-l pe Allah aproape de inima ta. In aceasta zi speciala trebuie sa fi echilibrat in tot ceea ce faci, impacat cu ceea ce ti se da si preocupat de infatisarea si sanatatea ta. 


Organizeaza-ti ziua in asa fel incat orele sa fie ani si minutele – luni. Cauta iertate de la Domnul Dumnezeul Tau, aminteste-ti-L mereu, pregateste-te pentru ultimle tale clipe petrecute pe Pamant si fi impacat cu tine insuti. Fi multumit de hrana ta, de sotia si copii tai, locul tau de munca si unde te situezi in acest punctu al vietii tale:
            “Deci primeste ceea ce-ti dau si fii dintre cei multumitori.”
[Qur’an 7:144]

Azi trebuie sa traiesti liber de orice urma de regret, deranj, manie, gelozie,si rautate..

Ar trebui sa ne gravam pe inimi inscriptia “Asta este singura mea zi”. Ce mai conteaza regretele zilei de ieri sau sperantele zilei ce va veni, daca ne indeplinim dorintele in aceasta zi?

Daca esti deschis fata de tine insuti si iti faci o promisiune ferma si sigura, atunci te vei convinge fara niciun dubiu de fapul ca asta ar putea fi ultima ta zi pe Pamant. Cand vei ajunge sa gandesti in felul acesta, vei incerca sa profiti de fiecare secunda pe care o traiesti, sa iti exploaezi abilitatile si sa iti purifici faptele. In fiecare dimineata iti vei spune asa:
            Astazi voi vorbi civilizat si nu voi spune nici rautati, nici blasfemii. De asemenea, nu voi barfi.
            Astazi voi face curatenia atat in casa, cat si la locul de munca. Ecestea nu vor fi in dezordine si haos, ci curate si in ordine.
            Astazi voi fi drastic in legatura cu curatenia si aspectul meu fizic. Voi fi meticulous in aranjarea mea si echilibrat in discurs, mers si fapte.
            Astazi voi incerca sa fiu cat mai ascultator intru Domnul meu, sa ma rog in cel mai evlavios mod posibil, sa fac mai multe acte de voluntariat pentru binele aproapelui, sa citesc Qur’an-ul si alte carti religioase. Voi sadi binele in inima mea si voi extrage orice urma de rau, precum mandria, gelozia si ipocrizia.
            Astazi voi incerca sa ii ajut si pe ceilalti, sa ii vizitez pe cei blonavi, sa ma duc la o inmormantare, sa incerc sa il aduc pe calea cea buna pe cel care este ratacit si sa ii hranesc pe cei flamanzi. Voi incerca sa fiu aproape pentru cei ce au nevoie de ajutor si voi arata respect pentru cei invatati, voi fi ingaduitor cu cel care greseste si supus celor batrani.
            Nu voi plange dupa trecut, nu il voi rememora la nesfarsit deoarece nu il voi mai putea aduce inapoi
Viitorul- ceva ce nu il pot lua ca sigur asa ca nu imi voi face iluzii desarte. Nu voi fi preocupat de ziua de maine deoarece maine nu inseamna nimic, nu a fost create inca.
“Asta este singura mea zi” este una dintre propozitiile fundamentale din dictionarul fericirii pentru aceia care doresc sa isi traiasca viata din plin, cu toata splendoarea ei.




Asteapta viitorul la timpul potrivit
        
   “Porunca lui Allah vine, deci nu o grabiti! Marire Lui! El este mai inalt decat ceea ce Ii asociaza Lui”
[Qur’an 16:1]

Nu fi grabit sau repezit in ceea ce priveste viitorul. Crezi ca este intelept sa culegi poamele inainte de a se fi copt? Ziua de maine este non-existenta, nu are niciun pilon in ziua de astazi, asa ca de ce sa ne aglomeram si cu aceata? De ce sa avem temeri legate de dezastrele viitoare? De ce sa ne impovaram cu asemenea ganduri, mai ales ca nu avem nicio certitudine ca vor veni?

Cel mai important lucru de stiut este acela ca ziua de maine face parte din taramul celor nevazute; este precum un pod pe care nu este bine sa il traversam decat la momentul potrivit. Cine stie? Poate ca nu vom ajunge sa il traversam niciodata sau se va prabusi exact inainte sa il terminam de traversat…

A fi absorbiti de speculatii in privinta viitorului sta in credinta noastra deoarece ne-am inradacinat destul de mult in acest pamant, un atasament pe care ni l-am asumat neintentionat. Prea multi oameni se tem intr-un mod nejustificat de o viitoare saracie, foamete, boala sau dezastre: o asemenea gandire este data de Şeitan:
            “Şeitan va ameninta cu saracia si va porunceste lucruri urate, in vreme ce Allah va fagaduieste iertare si har, caci Allah este Cel cu Har Nemarginit, Atoatestiutor(Wasi’, ‘Alim).”
[Qur’an 2:268]

Noi, cei care nu avem de unde sa stim cand vom muri, nu ar trebui sa ne gandim daca vom muri de foame maine, daca ne vom imbolnavi peste o luna sau sa ne temem ca sfarsitul lumii ar putea fi anul viitor.

Pentru ca suntem absorbiti de sarcinile zilnice, ar trebuii sa lasam ziua de maine pentru cand va veni; trebuie sa fim insa atenti sa nu picam in mirajul posibilitatilor viitoare ale acestei lumi.

_________________________________________
Extras din traducerea cartii "Nu te intrista!" , de Aid al-Qarni. 
Traducere facuta de Ilinca Nuţu pentru Asociatia Surori Musulmane.
           

Niciun comentariu: