luni, 17 ianuarie 2011

Husein fiul lui Ali - radiyAllahu anhuma!


HUSEIN BIN ALI
(Allah să fie mulțumit de amandoi!)

Această personalitate a preocupat istoria și pe istorici și continuă să facă acest lucru. Personalitatea sa a avut o mare influență asupra istoriei Islamului, o personalitate care ori de câte ori este menționată îl face pe dreptcredincios să simtă față de el o dragoste profundă, stimă și respect. El a fost Raihanah[1] Trimisului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), Stăpânul tinerilor din Paradis, Husein bin Ali bin Abu Talib bin Abdul-Muttalib bin Hashim bin Abd Manaf Al-Quraişi Al-Haşimi.

A fost un exemplu pentru dreptcredincios, și-a dat viața pentru credinţa sa și pentru principiile sale. El este o imagine vie a perseverenței și a sacrificiului, adevărata reprezentare a binecunoscutelor vorbe: „Caută moartea, și viața îți va fi oferită”. El a căutat o moarte nobilă și i s-a acordat viața, iar amintirea sa trăiește în continuare până în ziua de azi și va trăi, în inimile musulmanilor, ca un exemplu de devotament.

Nașterea sa

Husein bin Ali s-a născut în anul 4 după hijrah, în anul 625 conform calendarului gregorian. Iubitul său frate care fusese născut în luna Ramadan a celui de-al treilea an după Hijrah nu ajunsese la vârsta de doi ani, când Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost anunțat de sosirea iminentă a celui mai tânăr nepot al său.

Numele de Hasan și Husein nu au fost cunoscute în timpul Jahiliyei (perioada dinaintea Islamului). Este relatat de către Umar bin Suleyman a spus: „Hasan și Husein sunt dintre numele oamenilor Paradisului și ele nu erau cunoscute în timpul Jahiliyei”.[2]
S-a născut în luna Sha’ban, în anul 4 după Hijrah, iar Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost copleșit de bucurie la nașterea sa, a îndeplinit Tahnik[3] pentru el și a rostit Adhanul[4] la urechea sa[5]; el a fost cel care l-a numit Husein, după cum relatează hadisul.

A fost un copil frumos care semăna (la fel ca și fratele său) cu bunicul lui, Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a oficiat Aqiqah[6] în a șaptea zi de la nașterea lui, sacrificând o oaie, dar s-a specificat: două oi. Apoi el a poruncit, așa cum a făcut-o cu fratele lui, Hasan, ca părul de pe cap să-i fie ras și greutatea lui în argint să fie distribuită ca milostenie pentru musulmanii săraci.

Cei doi frați

Numele lui Hasan și Husein (Allah sa fie mulţumit de ei!) sunt atât de strâns legate între ele în mințile oamenilor, încât mulți cred că ei au fost gemeni, dar adevărul este că dragostea dintre ei doi a fost chiar mai puternică decât dragostea dintre gemeni. Diferența de vârstă dintre ei era mică și din vremea când Husein (Allah să fie mulţumit de el!) era alăptat și Hasan (Allah să fie mulţumit de el!) nu putea încă să vorbească corect, ei au fost inseparabili; mâncau împreună, se jucau împreună, au împărtășit aceleași amintiri și au fost în aceleași locuri. Unul dintre lucrurile care a sporit dragostea unui față de celălalt a fost faptul că au trăit sub protecția a doi tați iubitori și nu există nici o îndoială că dragostea acestora pentru fiecare dintre ei, stima acestora și atmosfera familială în care cei doi fii au trăit au avut o mare influență asupra dragostei reciproce, asupra respectului reciproc și asupra comportamentului cuviincios unul față de celălalt.

Așa cum am spus deja, Hasan și Husein (Allah să fie mulţumit de ei!) nu au fost aproape niciodată separați, astfel încât foarte multe din relatările profetice nu îl menționează pe Hasan fără a-l menționa și pe Husein (Allah să fie mulţumit de ei!); exemplele cuprind următoarele relatări:
Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Hasan și Husein sunt Stăpânii tinerilor din Paradis, alături de fiii mătușii sale materne, Isus ('Iisa) și Ioan (Yahya), fiul lui Zaharia (Zekeriya).”[7]

Într-o relatare profetică, Usamah bin Zeid (Allah să fie mulţumit de el!) menționează: „Aceștia doi sunt fiii mei și fiii fiicei mele; O, Allah! Îi iubesc, așa că iubește-i și iubește-i pe cei ce-i iubesc pe ei!”[8]

Este relatat de Hudhaifah (Allah să fie mulţumit de el!) că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „O, Hudhaifah! Gavril (Gibril) a venit la mine și mi-a dat vestea bună că Hasan și Husein sunt Stăpânii tinerilor din Paradis.”[9]

Relatările profetice care îi menționează împreună pe Hasan și pe Husein (Allah să fie mulţumit de ei!) sunt numeroase și unele dintre ele vor fi citate în cursul acestei biografii a lui Husein (Allah să fie mulţumit de el!).

Întotdeauna erau văzuţi împreună și întotdeauna ieșeau împreună. Într-o zi, au ieșit, s-au îndepărtat de casă și s-au rătăcit; mama lor a fost înnebunită din cauza absenței lor, și temându-se să nu-i fi lovit vreo boală, s-a dus grăbită și plângând la Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și a spus: „Hasan și Husein au ieșit și nu știu unde s-au dus.” El i-a răspuns: „Într-adevăr, Cel Care i-a creat este Mai Bun și Mai Grijuliu față de ei decât ești tu.” Apoi l-a implorat pe Allah Preaslăvitul, Preaînaltul, să-i aibă în paza Sa, spunând: „O, Allah! Dacă ei au pornit în lume sau pe mare, adu-i înapoi și apără-i.” Apoi Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost anunțat de locul unde se aflau, s-a dus în îngrăditura unde erau și i-a găsit dormind unul în brațele celuilalt. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a îngenuncheat lângă ei și i-a sărutat, apoi l-a așezat pe Hasan (Allah să fie mulţumit de el!) pe umărul său drept și pe Husein (Allah să fie mulţumit de el!) pe umărul său stâng și a spus: „Pe Allah, voi veghea asupra voastră așa cum Allah Preaslăvitul, Preaînaltul a vegheat asupra voastră.” În timp ce mergea s-a întâlnit cu Abu Bakr (Allah să fie mulţumit de el!), care i-a spus: „O, Trimis al lui Allah! Lasă-mă pe mine să-l duc pe unul dintre băieți și să-ți ușurez greutatea.” Dar Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Ce greutate minunată sunt ei și ce călăreți minunați sunt ei; iar tatăl lor este mai bun decât ei.” Și i-a dus pe umerii lui până au ajuns la moschee.[10]

Amândoi îl iubeau pe Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și îl căutau peste tot pe unde putea să fie.

În timp ce Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ținea o predică, Hasan și Husein au venit, purtând cămăși roșii și împiedicându-se și ridicându-se când mergeau. El a coborât, i-a luat și i-a așezat în fața sa, apoi a spus: „Într-adevăr, Allah a spus adevărul: «Averile voastre și copiii voștri sunt numai o ispită.»[11]. I-am văzut pe acești doi băieți și nu am putut aștepta.” Apoi și-a continuat predica.[12]

Datorită marii sale înțelepciuni, Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a lăsat întotdeauna să simtă dragostea lui profundă şi faptul că aparțin unei familii iubitoare și unite.

Aişah a relatat: „Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a ieșit într-o dimineață purtând un veșmânt făcut din păr negru, decorat cu desene de șei de cămilă, apoi Fatimah (Allah să fie mulţumit de ea!) a sosit și el a primit-o la el, apoi a venit Hasan bin Ali (Allah să fie mulţumit de el!) și l-a primit, apoi Husein (Allah să fie mulţumit de el!) a sosit și el l-a primit și apoi a spus: «Allah doreşte doar să îndepărteze Ar-Rijs (fapte rele şi păcate) de voi, membrii ai familiei (Profetului)».”[13]

Din acest motiv, ei au fost cunoscuți drept Companionii Veșmântului.

Încă de la o vârstă fragedă, Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a învățat că cel mai tânăr trebuie să îl asculte pe cel în vârstă, deoarece dragostea care nu este bazată pe respect nu este completă; într-adevăr, respectul este inextricabil legat de dragoste. De aceea aflăm că Husein (Allah să fie mulţumit de el!) îl respecta foarte mult pe Hasan (Allah să fie mulţumit de el!) și făcea tot ce acesta îi spunea, din tot sufletul, exceptând cazul în care era un păcat și departe de el să-i poruncească să comită un păcat.

Când Hasan (Allah să fie mulţumit de el!) a vrut să cedeze califatul lui Mu’awiyah (Allah să fie mulţumit de el!), Husein (Allah să fie mulţumit de el!) nu a acceptat și s-au contrazis pe această temă, dar când a văzut că fratele său devenea furios, Husein a spus: „Tu ești mai mare decât mine și ești calif și ni s-a poruncit să ne supunem, așa că fă ceea ce consideri că este mai bine.”[14]

Într-adevăr, Husein a îndeplinit poruncile lui Hasan chiar și după moartea sa; Hasan (Allah să fie mulţumit de el!) a lăsat instrucțiuni să fie înmormântat aproape de Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), în casa Aişei (Allah să fie mulţumit de ea!). Aişah a fost de acord, dar Marwan bin Al-Hakam s-a opus înmormântării lui lângă bunicul său și a încercat să împiedice acest lucru. Husein (Allah să fie mulţumit de el!) și-a luat sabia și câțiva oameni din tribul Banu Hashim l-au însoțit, să facă uz de forță pentru a duce la bun sfârșit dorințele fratelui său. Însă Abdullah bin ’Umar (Allah să fie mulţumit de el!) i-a amintit că fratele lui l-a instruit să nu facă Fitnah (ispită, încercare, nenorocire) în ceea ce privește înmormântarea sa și să nu verse sânge, astfel că aceasta s-a răzgândit în a-și folosi sabia.

El a dorit să-l îngroape lângă Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) cu scopul de a duce la îndeplinire porunca sa și testamentul fratelui său, iar faptul că s-a răzgândit s-a datorat tot dorinţelor şi instrucţiunilor lăsate de fratele său mai mare.
Astfel este arătat respectul unui frate mai mic pentru fratele mai mare și astfel este arătată dragostea adevărată însoțită de respect.

Statutul lui Husein (Allah să fie mulţumit de el!)
în ochii bunicului său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)

Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a iubit foarte mult pe Hasan și pe Husein (Allah să fie mulţumit de ei!).

Este relatat de Abu Ayub Al-Ansari (Allah să fie mulţumit de el!) că l-a vizitat pe Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), iar Hasan și Husein se jucau la pieptul lui și el i-a spus: „O, Trimis al lui Allah, îi iubești?” El i-a răspuns: „Cum aș putea să nu-i iubesc când ei sunt cei doi Raihanah ai mei din această viaţă?”[15]

Și este relatat de către Ya’la Al-Amiri (Allah să fie mulţumit de el!) că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Husein este nepotul meu; oricine mă iubește, trebuie să-l iubească pe Husein.” În altă versiune, este relatat că a spus: „Allah îl iubește pe oricine îl iubește pe Husein.”

Într-o altă relatare a lui Abu Ya’la Al-Amiri (Allah să fie mulţumit de el!) se spune că s-a dus cu Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) la o masă la care fuseseră invitați și Trimisul lui Allah s-a întors spre oameni, l-a văzut pe Husein jucându-se cu niște băieți și a vrut să-l ia cu el, dar băiatul a fugit, mai întâi într-o direcție, apoi în alta; Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a început să se joace cu el până l-a prins și și-a pus o mână după gâtul său și una sub barba sa și apoi l-a sărutat, spunând: „Husein este din mine și eu sunt din Husein; Allah îl iubește pe oricine îl iubește pe Husein. El este unul dintre nepoții mei și oricine mă iubește, trebuie să-l iubească pe Husein.”[16]

Vedem în această relatare profetică cât de mult îl iubea Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pe Husein (Allah să fie mulţumit de el!), acesta însoțindu-l peste tot, chiar și când era invitat la masă. Avea răbdare cu el când se juca, îl săruta cu drag și afecțiune și vorbea frumos despre el, spunând de exemplu că el era Sibtun minal-Asbat, o națiune dintre națiunile cele mai bune. El s-a rugat lui Allah în numele său, a făcut apel la musulmani să-l iubească; este o dragoste și o afecțiune pe care aproape o putem atinge și simți.
Este relatat de Usamah bin Zeid (Allah să fie mulţumit de el!): „L-am vizitat pe Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) într-o noapte, din cauza unor probleme și a ieșit la mine ținând ceva în brațele sale, dar nu mi-am putut da seama ce ţinea, și după ce mi-am rezolvat problema, am întrebat: „Ce ții în brațele?” Atunci mi-a arătat și am văzut că Hasan și Husein stăteau pe șoldurile lui și el a spus: „Aceștia sunt fii mei și fiii fiicei mele. O, Allah! Știi cât de mult îi iubesc, iubește-i și tu.” Și a spus-o de două ori.[17]

Este relatat de Ibn Abbas că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a căutat adăpost la Allah pentru Hasan și Husein, spunând: „Caut adăpost pentru voi cu vorbele perfecte ale lui Allah, de orice creatură rea, veninoasă și respingătoare și de orice ochi invidios.” Apoi a spus: „În acest fel a căutat tatăl meu, Avraam, protecția lui Allah pentru Ismail și Isaac.”[18]

Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a trecut odată pe lângă ușa lui Ali (Allah să fie mulţumit de el!) și a auzit plânsetul lui Husein (Allah să fie mulţumit de el!), așa că a strigat-o pe Az-Zahra (Allah să fie mulţumit de ea!), spunând: „O, Zahra! Nu știi că plânsetul lui mă doare?”

Husein (Allah să fie mulţumit de el!) a întors dragostea Trimisului lui Allah pentru el și foarte rar a plecat de lângă el, chiar și când se urca în amvon, după cum am văzut. Datorită dragostei şi legăturii profunde dintre ei îl striga spunând: „O, tatăl meu.”

Dragostea și stima companionilor pentru el

Companionii Trimisului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-au iubit pe Hasan şi Husein (Allah să fie mulţumit de ei!), i-au stimat şi au fost apropiaţi de ei - și cum putea fi altfel, când Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a îndrumat să-i iubească, spunând: „Oricine mă iubește, trebuie să-i iubească pe ei”? Cum ar putea să nu fie așa, când Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a rugat pe Allah să-i iubească? Și oricine este iubit de Allah, este iubit de oamenii buni ai omenirii. Iar asemănarea lui Husein (Allah să fie mulţumit de el!) cu Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le amintea companionilor de Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și le sporea dragostea pentru el.

Abu Bakr (Allah să fie mulţumit de el!) îi iubea pe Husein și pe fratele lui foarte mult și se simțea apropiat de ei, pentru că îi iubea pe toți cei pe care îi iubea Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Abu Bakr (Allah să fie mulţumit de el!) a îndemnat oamenii să iubească familia lui Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), spunând: „Respectați-l pe Muhammed prin membrii familiei sale”. El obișnuia să spună: „Pe Cel în ale Cărui Mâini este sufletul meu, rudele lui Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) îmi sunt mai dragi decât îmi este drag să fiu cu propriile mele rude.”

’Umar bin Al-Khattab (Allah să fie mulţumit de el!) îi respecta pe el și pe fratele lui, îi stima și era foarte apropiat de ei, iar când ’Umar a organizat Visteria, a poruncit ca lui Hasan și celor care au participat în Bătălia de la Badr, să le fie plătită suma de 5 000 de dirhami.

’Umar (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a primit unele veşminte din Yemen şi a îmbrăcat oamenii cu ele, apoi au sosit Hasan și Husein (Allah să fie mulţumit de ei!) dar nu mai erau veșminte, fapt pentru care ’Umar (Allah să fie mulţumit de el!) s-a întristat și a trimis vorbă reprezentanților din Yemen să mai trimită repede veșminte la fel. Aceştia au trimis două, pe care ’Umar le-a dat celor doi frați și a spus: „Acum sunt fericit.”

Husein (Allah să fie mulţumit de el!) a spus: „M-am dus la ’Umar într-o zi și l-am găsit singur cu Mu’awiyah, iar Ibn ’Umar era la ușă, apoi a plecat și am plecat şi eu cu el. Mai târziu, el (’Umar) s-a întâlnit cu mine și mi-a spus: „Nu te-am văzut.” Eu am spus: „O, conducător al dreptcredincioșilor! Am venit și erai singur cu Mu’awiyah și Ibn ’Umar era la ușă, apoi Ibn ’Umar a plecat şi am plecat și eu cu el.” El a spus: „Tu ești mai îndreptățit să ți se permită să intri decât Ibn ’Umar, pentru că ceea ce crește pe capul tău este datorită lui Allah și apoi datorită familiei tale.””[19]

Este relatat de Al’Eizar bin Huraith că în timp ce Amr bin Al-Aas (Allah să fie mulţumit de el!) se odihnea la umbra Kabei, l-a văzut pe Husein (Allah să fie mulţumit de el!) și a spus: „Aceasta este astăzi cea mai iubită persoană de pe pământ în ochii celor din Rai.”[20]

Ibn Abbas (Allah să fie mulţumit de el!) le aducea animalele de călărie și considera acest lucru o binecuvântare pentru el, iar când au înconjurat Casa (lui Allah), oamenii aproape i-au zdrobit în timp ce se îngrămădeau să le transmită salutări, Allah să fie mulţumit de ei şi să îi facă să fie mulţumiţi de El.[21]

Companionii i-au iubit pe Husein și pe fratele său (Allah să fie mulţumit de ei!) încă din copilărie și dragostea lor a crescut pe măsură ce ei au crescut, datorită calităților și virtuților pe care le-au observat la ei și dragostei Trimisului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pentru ei.

Al-Bukhari a relatat că Abu Hurairah (Allah să fie mulţumit de el!) a spus: „Eram cu Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în una din piețele din Medina, când el a plecat și am plecat și eu cu el și m-a întrebat: «Unde este băiatul cel mic?» Apoi a spus: «Cheamă-l pe Hasan bin Ali.» Atunci Hasan bin Ali s-a ridicat și a început să meargă, cu un şirag (de mărgele) în jurul gâtului. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și-a întins mâinile așa și Hasan a făcut la fel. Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a îmbrățișat și a spus: ’O, Allah! Îl iubesc și Te rog, iubește-l și Tu și iubește-i pe cei care-l iubesc.”” De când a spus Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) aceste vorbe, nimeni nu mi-a fost mai drag decât Hasan”.


Bunătatea sa

Husein (Allah să fie mulţumit de el!) a fost un om bun și generos, care nu refuza nicio cerere și care nu se temea de sărăcie. Dar oare este stranie această trăsătură a lui, având în vedere că era nepotul profetului Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), cel mai bun şi mai tolerant dintre oameni?

Un cerșetor colinda străzile Medinei și a venit și la ușa lui Husein (Allah să fie mulţumit de el!), a bătut și a început să recite:
„Oricine îți va cere astăzi, nu va pierde,
Și orice îți va bate la ușă,
Tu ești milostiv și ești esența generozității,
Tatăl tău a luptat împotriva rebelilor.”
Husein (Allah să fie mulţumit de el!) era în rugăciune când a auzit acestea, și-a terminat rugăciunea repede, a ieșit la beduin și a văzut la el semnele greutăților și a sărăciei, așa că s-a întors și l-a chemat pe Qambar[22], care a răspuns: „Aici sunt, o, fiu al Trimisului lui Allah!” El l-a întrebat: „Ce ți-a mai rămas din proviziile noastre?” Acesta a răspuns: „200 de dirhami, pe care mi-ai poruncit să îi distribui între membrii familiei tale.” El a spus: „Adu-i pentru o persoană care a venit și care îi merită mai mult decât ei.” Astfel, el i-a luat și i-a dat beduinului, recitând:
„Ia-i, pentru că îmi cer iertare de la tine,
Și știi că te compătimesc,
Dacă ar fi fost mai mulți, ți i-am fi dat,
Cerul nostru să plouă (bunăstare) asupra ta,
Dar îndoiala despre care va fi soarta noastră ne face nefericiți.”
Beduinul i-a luat și a plecat, recitând:
„Purificați sunt ei și purificată este bunăstarea lor,
Binecuvântările sunt invocate asupra lor oriunde ar fi rostite,
Iar tu, tu ești cel mai înalt,
Cunoști Cartea și ceea ce spun surele,
Cine nu este din familia lui Ali,
Nu are dreptul să fie mândru printre oameni.”[23]

Husein bin Ali (Allah să fie mulţumit de el!) nu ar fi refuzat cererea vreunei persoane care stătea la ușa lui, chiar și a poeților. Hasan (Allah să fie mulţumit de el!) i-a scris, criticându-l pentru că a dat poeților: „Cei mai buni bani sunt cei care protejează onoarea.”[24]

Când fiul lui Muhammed bin Bashir Al-Hadrami a fost luat prizonier și tatăl lui a fost anunțat despre aceasta, el a spus: „Sper la o răsplată pentru el și pentru mine de la Allah. Nu am vrut să fie luat prizonier, nici nu am vrut să rămân în viață după el.” Husein (Allah să fie mulţumit de el!) a auzit aceste cuvinte și a i-a spus: „Allah să aibă milă de tine; ești liber de legământul făcut mie, așa că muncește să-ți răscumperi fiul.” El a spus: „Animalele sălbatice să mă mănânce de viu, dacă te părăsesc.” El a spus: „Atunci dă aceste veșminte fiului tău, cu care să-și poată răscumpăra fratele.” El i-a dat veșminte frumoase, a căror valoare a fost de mii de dinari.[25]


Pietatea sa

Husein (Allah să fie mulţumit de el!) a fost un dreptcredincios, a cărui credință a fost puternică, foarte temător de Allah și pios, cu o mare teamă de a nu depăși limitele lui Allah.
A fost un om virtuos, care postea, se ruga, împlinea pelerinajul, făcea multe acte de caritate și fapte bune.[26]

Az-Zubeir bin Bakkar a spus: „Mus’ab m-a informat că Husein a îndeplinit Pelerinajul de 24 de ori, pe jos.”

Pietatea sa este clară în implorările și rugămințile față de Stăpânul său; una din rugămințile adresate a fost: „O, Allah! Depind de Tine în toate necazurile și îmi pun speranța în Tine în toate greutățile. Pe Tine mă sprijin în orice mi se întâmplă și Tu ești sursa tuturor binecuvântărilor și deținătorul a orice este bun.”
De asemenea, printre rugămințile lui este și următoarea:
„O, Stăpânul meu! M-ai sprijinit și nu ai considerat că sunt recunoscător, m-ai testat și nu am fost răbdător, dar nu m-ai lipsit de mijloacele de existență din cauza nerecunoștinței mele, nici nu ai făcut ca greutățile să rămână, din cauza nerăbdării mele. De la Preamilostivul nu vine decât bunătatea.”

În fiecare rugă a sa este clar că s-a supus Poruncii lui Allah și prin toate acestea și-a pus temerile și speranțele în Allah Preaînaltul și a respins orice factor cauzal în afară de Allah, pentru că nu există nimeni care să poate să rănească, să ajute, să sprijine, să dea, de lipsească, să dea viață sau să aducă moarte, cu excepția lui Allah. Acest grad de supunere nu este atins de nicio persoană, decât dacă îndeplinește corect actele de adorare, continuă să îndeplinească actele de supunere, cum ar fi postul, rugăciunea, pelerinajul, slăvirea lui Allah și recitarea Coranului și face multe fapte bune, care îl aduc mai aproape de Allah, iar el era o astfel de persoană.

Acestea nu sunt surprinzătoare pentru o persoană precum Husein bin Ali (Allah să fie mulţumit de el!), căci el era savant, extrem de învățat în problemele jurisprudenței islamice. Ştiinţa este cea care îl conduce întotdeauna pe om să se teamă de Allah şi savanții sunt cei mai învățați oameni în ceea ce-l privește pe Allah și cei mai potriviți pentru a-L adora, într-o manieră informată; Allah Preaînaltul spune:
„Singurii ce se tem de Allah sunt învățații dintre robii Săi.”[27]


Curajul și lupta sa

El a fost curajos, statornic, un soldat viteaz și un luptător cu suflet neînfricat, atunci când era nevoie.

Este relatat de Sa’iid bin ’Umar că Hasan (Allah să fie mulţumit de el!) i-a spus lui Husein (Allah să fie mulţumit de el!): „Aș fi vrut să am puțin din tăria inimii tale.” Husein (Allah să fie mulţumit de el!) i-a răspuns: „Iar eu aș fi vrut să am puțin din elocvenţa ta.”[28]

A fost trimis ca sol la Mu’awiyah (Allah să fie mulţumit de el!) și a plecat ca luptător la Constantinopol, în armata care era condusă de Yazid bin Mu’awiyah.
Aceasta arată măreția acestuia om, pentru că în ciuda a ceea ce a fost între el și Mu’awiyah, când a fost făcută chemarea la luptă el a răspuns uitând totul, cu excepția susținerii religiei lui Allah.
Când a vrut să meargă la Kufah, în Iraq, Amrah i-a scris să-l prevină pentru ceea ce vroia să facă; ea i-a spus că se îndrepta spre moarte deoarece Aişah (Allah să fie mulţumit de ea!) l-a auzit pe Profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) spunând: „Husein va fi ucis pe pământul Babilonului”. El i-a răspuns: „Atunci, nu există scăpare pentru moartea mea.”[29]
El a părăsit Mekka pentru a evita să devină cauza distrugerii ei și Ibn Az-Zubeir (Allah să fie mulţumit de el!) l-a întrebat: „Unde te duci? La un popor care l-a ucis pe tatăl tău și l-a defăimat de fratele tău?” El a răspuns: „Prefer să fiu ucis decât să curgă sânge în Mekka.”[30]
Mu’awiyah (Allah să fie mulţumit de el!) i-a scris, avertizându-l despre plecarea sa la oamenii din Iraq, dar Husein (Allah să fie mulţumit de el!) i-a răspuns: „Scrisoarea ta a ajuns la mine, dar eu nu merit ceea ce ai auzit despre mine și nimeni nu poate îndruma spre fapte bune în afară de Allah. Nu cred că voi fi iertat de Allah dacă voi abandona lupta împotriva ta și nu știu o mai mare Fitnah decât obținerea din partea ta a autorității asupra acestui popor.” Mu’awiyah (Allah să fie mulţumit de el!) a spus: „Ceea ce știm despre Abu Abdullah este că el este ca un leu. El este sigur de credința sa şi că ea este cea adevărată, chiar dacă acest lucru ar putea să-l coste viața.” Și așa a și fost.


Elocvenţa sa

El a fost un om expresiv și comunicativ, iar vorbele-i ieşeau precum un şirag de perle. A fost un orator care putea să pună stăpânire pe inimile ascultătorilor și putea să le captiveze sufletele. Avea o minunată capacitate de a ține discursuri spontane. Când Abu Zarr (Allah să fie mulţumit de el!) a plecat din Medina, în timpul lui Osman, după ce Mu’awiyah (Allah să fie mulţumit de el!) îl alungase din Ash-Sham, Husein (Allah să fie mulţumit de el!) a spus într-un discurs spontan: „O, unchiul meu! Într-adevăr Allah este Capabil să schimbe ceea ce ai văzut și în fiecare zi Allah are câte ceva de făcut. Oamenii te-au respins din legăturile lor lumești și tu i-ai respins din religia ta, așa că roagă-l pe Allah să-ți dea răbdare și succes și caută adăpost la El față de dorințe și griji, pentru că răbdarea este o parte din religie și este o formă de noblețe, în timp ce dorința nu te întreţine și îngrijorarea nu poate întârzia un timp deja stabilit.”

Printre poemele atribuite lui este următorul:
„Dacă viața acestei lumi este considerată a fi valoroasă,
Atunci recompensa Casei lui Allah este mai mare și mai frumoasă,
Și dacă trupurile au fost create pentru moarte,
Atunci moartea prin sabie a unei persoane este mai bună,
Și dacă toate bogățiile sunt lăsate (când o persoană moare),
Atunci ce îl îngrijorează pe cel care își lasă bunăstarea,
Încât devine zgârcit cu ea?”
Un alt poem atribuit lui este:
„Să nu aveți nevoie de ființe create,
Dar în schimb, să depindeți de Creator,
Și nu veţi avea de nevoie de mincinos sau de omul cinstit,
Căutați susținere de la Binefăcător, din Milostenia Sa,
Pentru că nu există alt ajutor decât Allah,
Oricine crede că omenirea poate să-i fie îndeajuns,
Nu crede în Binefăcător.”
Alte versuri mai cuprind:
„Cu cât deținătorul unor bogății și le sporește,
Cu atât este mai îngrijorat și mai ocupat cu ele,
Te cunoaștem pe tine, o, tu, cel care tulburi viața,
O, tu, lăcaş al dezastrului și al distrugerii,
Nu este ușor pentru un om cumpătat să caute cumpătare,
Dacă este împovărat de cei pe care îi are în grijă.”

Dincolo de versurile sale, discursurile și înțelepciunea sa, el a fost un om învățat, un savant al jurisprudenței islamice și un profesor elocvent.

Mu’awiyah (Allah să fie mulţumit de el!) a spus unui om din tribul Quraish: „Când intri în Moscheea Trimisului lui Allah și vezi un cerc de oameni stând ca și cum ar avea păsări pe capetele lor, atunci acesta este cercul de studiu al lui Abu Abdullah, al cărui veșmânt ajunge până la jumătatea gambelor.”[31]

Cuvinte care i-au scos în evidență personalitatea

Vorbele unei persoane scot la iveală adevărata personalitate dacă el este sincer, iar Husein (Allah să fie mulţumit de el!) a fost fără îndoială sincer, iar aceste cuvinte și sfaturi au subliniat într-o mare măsură personalitatea sa:
El a spus: „O, oameni! Întreceți-vă unul cu celălalt în noblețe și grăbiți-vă să faceți fapte bune, să primiţi laude datorită dărniciei și să știți că Al Ma’ruf (monoteismul islamic și toate faptele bune) primesc laude și sunt recompensate.”

Și a mai spus de asemenea: „Oricine este generos va triumfa și oricine este zgârcit va fi nefericit. Într-adevăr, cel mai generos dintre oameni este cel care dă banii pe care și-i dorește (pentru el); cel mai iertător dintre oameni este cel care iartă atunci când deţine putere; cel mai bun dintre oameni este cel care menține legăturile de familie; și oricăruia care face bine (altora), Allah îi va face bine lui, pentru că Allah îi iubește pe cei care fac fapte bune.”

Martiriul lui

Husein bin Ali (Allah să fie mulţumit de el!) a fost martirizat în ziua de Aşura, în a zecea zi de Muharram, anul 61 AH. Moartea sa s-a petrecut în orașul Karbala din Iraq și se spune că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a prezis lui Husein (Allah să fie mulţumit de el!) martiriul.

A fost relatat de către Abdullah bin Sa’iid, de la tatăl lui, că A’işah (Allah să fie mulţumit de ea!) sau Umm Salamah (Allah să fie mulţumit de ea!) a spus că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a spus: „Un înger pe care nu l-am mai văzut înainte a venit la mine în casă astăzi și mi-a spus: «Intr-adevăr, Husein va muri și dacă vrei, îți voi arăta (petele de sânge pe) pământ.””[32]

Aş-Şe’abi a spus că Ibn Umar (Allah să fie mulţumit de el!) a sosit în Medina și a fost anunțat că Husein (Allah să fie mulţumit de el!) pornea spre Iraq, iar el a pornit să-l caute, l-a ajuns la două nopți distanță de Medina și l-a întrebat: „Unde te duci?” El a răspuns: „În Iraq.” și ducea cu el cărți și suluri. Ibn ’Umar (Allah să fie mulţumit de el!) a spus: „Nu te duce la ei.” El i-a răspuns: „Acestea sunt cărțile lor și legământul lor de supunere”. El a spus: „Cu adevărat, Allah i-a permis Profetului Său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) să aleagă între viața acestei lumi și Viața de Apoi și el a ales Viața de Apoi, iar tu ești din carnea lui; niciunul dintre voi nu va reuşi să ajungă la el[33] și Allah nu l-a îndepărtat de tine decât pentru ceva ce este mai bun, aşa că întoarce-te.” Dar el a refuzat, și atunci Ibn Umar (Allah să fie mulţumit de el!) l-a îmbrățișat și i-a spus: „Te încredințez protecției lui Allah să nu fi ucis.”[34]

Oamenii din Kufah trimiseseră vorbă că i-au jurat supunere și îi cereau să se ducă la ei, dar au renunţat la înţelegerea făcută și l-au trădat. După aceea el s-a refugiat în Karbala şi împreună cu cei cincizeci de oameni care îl însoţeau au luptat până ce el a fost martirizat, oferind un exemplu de tărie şi curaj, refuzând să se retragă, omorând peste optzeci din inamicii săi.

Elegia sa

Multe versuri au fost scrise ca laudă pentru Husein (Allah să fie mulţumit de el!), versuri care au reflectat dragostea poporului pentru el, probabil și pentru că a fost ucis pe nedrept, iar oamenii urăsc nedreptatea. În plus, făcea parte din urmaşii Trimisului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Au fost scrise poeme despre această mare pierdere, printre care și elegiile lui Imam Ash-Shafi’i pentru Husein (Allah să fie mulţumit de el!) și pentru familia lui Muhammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care au fost uciși cu el în Karbala, într-un lung poem, din care cităm:
„Lumea s-a zguduit pentru familia lui Muhammed,
Vârfurile munților aproape au dispărut pentru ei,
El a fost ucis fără să fi comis vreun păcat,
Ca și cum cămașa sa ar fi fost scufundată în apa Al-Urjuwan[35] și a fost vopsită,
Trimitem binecuvântări Pentru Cel Ales din familia Haşim,
Dar începem război împotriva urmașului lui, ceea ce este uimitor de adevărat,
Dacă păcatul meu este dragostea pentru familia lui Muhammed,
Atunci este un păcat pentru care nu mă voi căi.”
Și o poetă dintre fiicele lui Abdul-Muttalib a scris:
„Ce ați spune dacă Profetul v-ar spune:
Ce aţi făcut în timp ce eraţi ultima dintre naţiuni,
Cu urmașii și cu familia mea, după moartea mea?
Printre ei sunt cei care sunt prizonieri și cei uciși, pătaţi de sânge,
Nu aceasta a fost răsplata mea pentru că v-am sfătuit,
Că mă veţi urma cu rău pricinuit alor mei.”
Și din versurile soției sale, Rabab, în care îl plânge, spunând:
„Cine va ajuta orfanii și cine va ajuta nevoiaşii,
Și cine va da verdicte corecte și cine va acorda refugiu săracilor,
Pe Allah, nu-mi doresc alt soț în locul lui,
Până când nu voi dispărea printre fi nisip și noroi.”

Astfel a murit Husein (Allah să fie mulţumit de el!), dragul Trimisului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) și Raihanah Profetului, Stăpânul tinerilor din Paradis, alături de fratele său, Hasan (Allah să fie mulţumit de el!). Astfel a fost martirizat Husein (Allah să fie mulţumit de el!) datorită principiilor sale de apărare a ceea ce credea că este drept. A murit într-un mod demn de un erou. Ar fi putut alege viața acestei lumi și ar fi putut să trăiască în lux, dar a preferat o moarte nobilă unei vieți care oricum este urmată de moarte.

El, cel care îi semăna Trimisului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), a murit ca martir, a rămas un exemplu pentru toți cei care se vor sacrifica pentru susținerea dreptății și pentru toți cei care sunt împotriva a ceea ce este fals.

Husein (Allah să fie mulţumit de el!) a fost ucis, dar rămâne viu în sufletele musulmanilor, așa cum este viu împreună cu Stăpânul Său, pentru că martirii trăiesc cu Stăpânul, și au asigurare în această privință.

Concluzii

El a fost un exemplu pentru dreptcredincios, care și-a dat viața pentru religia sa și pentru principiile sale. El este o imagine vie a perseverenței și sacrificiului, o întruchipare a binecunoscutelor vorbe: „Caută moartea, și viața îți va fi oferită”.

Husein (Allah să fie mulţumit de el!) a fost un om bun și generos, care nu refuza nici o cerere și care nu se temea de sărăcie. Husein bin Ali (Allah să fie mulţumit de el!) nu ar fi refuzat cererea vreunei persoane care stătea la ușa lui.

Husein (Allah să fie mulţumit de el!) a fost un dreptcredincios, a cărui credință a fost puternică, a fost foarte temător de Allah și pios, cu o mare teamă de a nu depăși limitele lui Allah.

A fost un om virtuos, care postea, se ruga, împlinea pelerinajul, făcea multe acte de caritate și multe fapte bune.

El a fost curajos, statornic, un soldat viteaz și un luptător cu suflet neînfricat, atunci când era nevoie.

El a fost un om expresiv și comunicativ, a cărui vorbe-i ieșeau din gură precum șiragurile de perle. A fost un orator care putea să pună stăpânire pe inimile ascultătorilor și putea să le captiveze sufletele. Avea o minunată capacitate de a ține discursuri spontane.

Dincolo de versurile sale, discursurile și înțelepciunea sa, el a fost un om învățat, un savant al jurisprudenței islamice și un profesor elocvent.

Husein (Allah să fie mulţumit de el!)a fost martirizat datorită principiilor sale de apărare a ceea ce credea că este drept. A murit într-un mod demn de un erou.


[1] Raihanah: busuioc; aici, cu sensul de drag.
[2] Din Usdul-Ghabah, vol. 2
[3] Tahnik: este obiceiul Islamic de a mesteca o bucățică de curmală și de a pune o parte din sucul ei în gura copilului, ca primă hrană și de a rosti mai apoi Adhanul, la urechea copilului.
[4] Chemarea la rugăciune.
[5] Relatat de At-Tirmidhi.
[6] Aqiqah: sacrificarea a unei sau două oi la nașterea unui copil, ca mod de a mulțumi lui Allah (una pentru fată și două pentru băiat).
[7] Relatat de At-Tirmidhi.
[8] Relatat de At-Tirmidhi.
[9] Relatat de Ahmad.
[10] Din Majmauz –Zawa’id, de Al-Haithami, vol. 9, pagina 182.
[11] Sura At-Taghabun: 15.
[12] Musnad Ahmad, Sunan Abu Dawud şi Sunan Ibn Majah.
[13] Sura Al-Ahzab: 33.
[14] Din Tahzibul-Kamal, vol. 6.
[15] Relatat de At-tabarani în Al-Mu’jam.
[16] Din Tarikh Ibn Asakir. Relatat de Ibn Majah, de la Ya`la bin Murrah Ath-Thaqafi (r.a.)

[17] Din Tarikh Ibn Asakir, vol. 4.
[18] Relatat de At-Tirmidhi.
[19] Din Tahzibul-Kamal, vol. 6, pagina 404.
[20] Din Siyar A`lam An-Nubala, vol. 3
[21] Din Siyar A`lam An-Nubala, vol. 4
[22] Qambar: numele responsabilului cu magazia şi sclavul lui Husain.
[23] Din Tarikh Ibn Asakir, vol. 4
[24] Din Tahzibul-Kamal.
[25] Din Tahzibul-Kamal, vol. 4.
[26] Din Usdul-Ghabah.
[27] Sura Fatir: 28.
[28] Din Siyar A`lam An-Nubala
[29] Din Tarikh Ibn Asakir
[30] Relatat de Ibn Khatir, în Al-Bidayah wan-Nihayah
[31] Din Tarikh Ibn Asakir
[32] Nota traducătorului: acest hadith este slab.
[33] Se referea la califat.
[34] Din Tarikh Ibn Asakir
[35] Urjuwan: roşu-purpuriu
____________________________
Traducere din cartea "Copii companioni in jurul Profetului", Editura Darussalam
Asociatia Surori Musulmane, ianuarie 2011

Niciun comentariu: