Sărbătoarea Sacrificiului

Pe 6 noiembrie 2011 musulmanii din lumea întreagă se bucură de Sărbătoarea Sacrificiului, una dintre cele două mai sărbători în Islam. Nici una din aceste sărbători nu poate fi asemănată cu Paştele sau Crăciunul pentru că semnificaţia lor este alta. Una dintre sărbători se numeşte Sărbătoarea Postului (Eid Al-Fitr / Ramazan Bayram şi se sărbătoreşte la sfârşitul lunii de post Ramadan şi cealaltă sărbătoare se numeşte Sărbătoarea Sacrificiului (Eid Al-Adha / Kurban Bayram) , când mulţi dintre musulmani se află în pelerinaj la Mecca. Cu ocazia Sărbătorii Sacrificiului musulmanii sacrifică un animal în numele lui Allah, Cel Unic (o oaie, un berbec, o vacă sau o capră). Ei fac aceasta aşa cum a făcut şi Profetul Avraam atunci când Allah i-a cerut lui să îşi sacrifice fiul, Ismail. Credinţa lui Avraam a fost atunci încercată, iar Dumnezeu nu a lăsat ca Ismail să fie jertfit, ci a trimis lui Avraam un berbec pe care să îl sacrifice în locul fiului său. Urmând exemplul profetului Avraam, şi musulmanii fac acest lucru. O parte din carnea animalului este oferită celor nevoiaşi, o parte este împărţită vecinilor şi rudelor, iar o parte a ei este gătită şi servită musafirilor veniţi în zilele de sărbătoare.

Cu câteva zile înainte, musulmani din lumea întreagă au pornit la drum, având aceeași destinație: Mecca. Ei au început ritualurile marelui pelerinaj (Hajj) pe data de 8 Zu-l Hijjeh (conform calendarului islamic), 4 noiembrie 2011. Pe data de 5 noiembrie (a noua zi din luna pelerinajului) ei s-au aflat pe platoul Arafat al Muntelui Rahma, rugându-se întreaga zi. Această zi de Arafah este unul dintre cele mai importante momente ale pelerinajului. După apusul soarelui ei pleacă spre locul numit Muzdelifeh, apoi se îndreaptă spre Mina, unde se face lapidarea simbolică a lui Șeytan (urmându-l și în aceasta pe profetul Avraam). De acolo pelerinii se îndreaptă spre Mecca, la Casa lui Allah numită Kea'beh, pe care o înconjoară de șapte ori, se roagă două unități de rugăciune în spatele Locului lui Ibrahim, beau apă Zem-Zem, își scurtează din păr și se roagă pentru iertarea păcatelor lor, pentru primirea pelerinajului lor, pentru comunitatea musulmană din întreaga lume... Pelerinajul musulmanilor înseamnă împlinirea mai multor ritualuri într-o anumită ordine și conduită, executate de milioane de pelerini la același moment, în aceleași locuri, îmbrăcați în aceleași haine... toate acestea creează o stare emoțională profundă de umilință în fața Creatorului lor, de evlavie, de credință și nu în ultimul rând de unitate a comunității musulmane care sparge în acele momente barierele societăților din care vin, care țin de statutul social al fiecăruia, de starea financiară, materială, de locul de proveniență... cu toții împlinesc aceleași ritualuri, îmbrăcați în aceleași haine, supunându-se în fața lui Allah într-un singur corp, într-o singură voce...

În dimineaţa primei zile de sărbătoare musulmanii merg la moschee, unde împlinesc o rugăciune specială de sărbătoare şi se felicită cu întreaga comunitate. După aceasta ei obișnuiesc să meargă în vizită la părinţi, bunici, rude, profesori, cunoştinţe cărora le urează sărbători fericite.

Musulmanii din România servesc musafirii şi cunoscuţii cu tradiţionalele baclavale – prăjituri însiropate făcute acasă, dar şi cu alte dulciuri şi prăjituri.
Copiii sărută în semn de respect şi apreciere mâinile părinţilor, bunicilor, profesorilor şi învăţătorilor lor, ale rudelor mai în vârstă.

Fiecare dintre aceste două sărbători sunt ocazii în care credinciosul să mulţumească lui Allah pentru toate binecuvântările oferite de El, să fie mai aproape de El şi mai aproape de cei săraci, nevoiaşi şi neajutoraţi.