Femeia musulmana in Europa

Asociaţia „Surori Musulmane“ Şos. Colentina nr. 373, sector 2, Bucureşti
Surorimusulmane@yahoo.com Tel: 021/2410280 Fax: 021/2410210 Mobil: 0751169184, 0751169199

Femeia musulmana in Europa

Eliberarea de imaginea negativa
si efectele participarii

Lucrare prezentata in cadrul workshop-ului
“Femeia in Islam si mijloacele de comunicare”,
Valencia, 8-9 mai 2008

Hossam Shaker


Cuprins: Cuvint inainte Femeia musulmana si stereotipurile A reusit lumea musulmana sa corecteze imaginea? Cine e responsabil sa corecteze imaginea? Responsabilitatile femeilor musulmane in Europa – participarea cu rol de exemplu Redefinire partiala Despre imbracaminte Scopul principal al participarii, nu doar o imagine formala


Cuvint inainte

Milioane de femei musulmane de toate virstele, numarul lor mergind spre 20 de milioane, traiesc in Europa, intr-un mediu divers si plin de provocari. Desi unele zone din Europa sint deja familiarizate cu prezenta musulmana ca fenomen istoric, realitatea de astazi a comunitatilor musulmane reprezinta o noua experienta, in sensul ca practicile lor sint fara precedent atit pentru musulmani, cit si pentru societatile si tarile acestui continent.
Prin urmare, imaginea negativa sau deformata a femeilor musulmane este inca prezenta in mentalul general din Europa si necesita mai multa atentie, analize si discutii. Nu putem sa nu remarcam totusi ca pe fondul escaladarii discursurilor de tip antagonic – sau Islamofobia – femeia musulmana este tinta principala a deformarilor si ofenselor, sau mai degraba este plasata in mijlocul atacurilor fervente asupra Islamului.


Femeia musulmana si stereotipurile

Europenilor le vine usor sa imparta femeile musulmane in doua categorii, anulind posibilitatea existentei unei a treia:

1. Imaginea deformata a femeii musulmane:
Conform acestei imagini, femeia musulmana este vazuta ca „demodata”, „extrem de conservatoare”, „cu mintea ingusta”, „izolata”, e asemeni unei „ghicitori ascunse” si este „vulnerabila la opresiunea si dominatia masculina”. De asemenea, e vazuta ca „supusa”, „inferioara”, „neimpacata cu realitatea inconjuratoare” si pretinzind a avea „cunoastere falsa”. Aceste expresii sint de obicei asociate cu „hijab” sau „esarfa”.
2. Imaginea femeii musulmane emancipate:
Conform acestei imagini, femeia musulmana este vazuta ca „libera”, „deschisa la minte”, „deplin constienta de rolul sau”, „urmind curentul de emancipare din Vest si cursul modernitatii europene”. Inlaturarea hijab-ului sau „moda occidentala” sint amintite in legatura cu aceasta imagine.


A reusit lumea musulmana sa corecteze imaginea?

Raspunsul multor grupari din lumea musulmana la acesta problema s-a bazat pe recunosterea pozitiei foarte importante a femeii in mintea occidentalilor oricind subiecte legate de musulmani sau arabi erau luate in discutie.

Nu e surprinzator faptul ca majoritatea populatiei europene si-a format o perceptie stereotip negativa asupra atitudinii pe care Islamul si cultura islamica o au in privinta femeii. E greu sa
judecam aceasta perceptie ca realista. Acest fapt este reflectat de rezultatele unui studiu din 2005 care arata ca opinia publica europeana e inclinata sa creada ca arabii musulmani nu sint de acord sa acorde femeilor drepturi egale cu ale barbatilor.

E drept ca existenta unor situatii incomode, uneori chiar dezastruoase, in care se afla unele femei in lumea musulmana nu poate fi negata. Totusi, nu este acceptabil ca aceste situatii sa fie scoase din context si judecate disproportionat.

Incercarile lumii musulmane de a rezolva acesta problema adinc inradacinata in mentalul colectiv din Occident au deschis calea formarii modelelor „liberale” si conformarea cu caracteristicile „celui de-al doilea sterotip”. S-a facut apel la necesitatea reformelor, materializate in modificari legislative (cazul Turciei si al Tunisiei, ca si incercari de modificari legislative din Maroc, de exemplu) sau in reusite numerice (de exemplu rata de scolarizare in rindul femeilor) sau prezenta publica (de exemplu femei cu functii de ministri sau parlamentari, purtatori de cuvint etc). Era evident ca acesti pasi sint facuti in principal pentru a capata „admiratia Vestului”, iar acest lucru depasea preocuparea pentru satisfacerea si cautarea aprobarii a insasi „femeii din Est”.

Totusi, este neintelept sa credem ca aceste probleme legate de imaginea femeii musulmane s-ar putea rezolva numai facind acesti pasi sau altii asemanatori, pur si simplu pentru ca sint plasati in contextul „uniunii cu Vestul” si urmarea exemplului occidental. Aceasta notiune este la acelasi nivel cu perceptia conventionala adinc inradacinata in rindul elitelor din Vest despre natiunile si popoarele non-occidentale, ceea ce face dificila exprimarea de opinii critice si crearea unei opinii constiente a grupurilor educate si de reformatori din Europa si din Vest in general. Asadar, trebuie sa fim de acord ca trebuie adaugate si alte subiecte pe agenda de participare si dialog intern in Europa, ca si pe agenda dialogului intre civilizatii si culturi in lumea noastra pluralista.
Cine e responsabil sa corecteze imaginea?

E recomandabil sa abordam dimensiunea adinc inradacinata a problemei imaginii cu un ochi analitic, pentru a putea ajunge la concluzii utile. Examinarea reactiilor relevante din lumea musulmana da impresia ca s-a dorit doar „a arata bine in ochii altora”, un puct de vedere ce nu a luat in considerare ca ochii si mintile celorlalti nu sint criteriul corect ce trebuie aplicat in acest caz si ca e nevoie de standarde care sa serveasca drept baza de actiune in aceasta directie.
Astfel, imaginea ar trebui sa mearga dincolo de pojghita de exterior a problemei si sa exprime real situatia, sau cel putin cit mai aproape de realitate intr-un mod care sa inlature contradictiile sau frinturile de idei. Aceasta este optiunea viabila care va rezista testelor ce au, in „era comunicatiilor”, o influenta fara precedent.

Trebuie mentionat ca motivul din spatele preocuparii pentru imagine nu ar trebui sa se limiteze la a-i „corecta” sau „ajusta” citeva dintre partile nefavorabile, ci este de dorit concentrarea pe aspecte ce solicita remedii practice, nu formale, si definirea functiilor necesare pentru atingerea acestui tel.

Familiarizarea cu „celalalt” si cu mediul si conceptele in care si-a format opiniile este o cerinta indispensabila in procesul de a intelege imaginea pe care si-a format-o despre ceva anume. Acelasi concept se aplica procesului de urmarire a imaginii femeii musulmane in mentalul colectiv european.

Astfel, imaginea femeii musulmane in ceea ce putem numi metaforic „constiinta colectiva europeana” si in unele dintre formele si expresiile sale ar putea corespunde cu „viziunea europeana asupra femeii musulmane”, sau mai corect impresiile capatate in urma „experientelor europene cu Islamul, musulmanii si cultura islamica”. Aceasta idee ne duce la a intelege ca o ajustare a oricarei parti a imaginii nu implica cu necesitate intregul (femeia musulmana), ci s-ar putea folosi de cei care au asemenea perceptii si impresii, manifestate in atitudinile, conceptiile, cunosterea si experientele lor.

Cel mai raspindit stereotip in mintile occidentalilor tinde sa accentueze influenta Islamului asupra „tuturor” sau a majoritatii aspectelor din viata musulmanilor. In acest context, este usor sa afirmi ca felul cum se comporta un musulman este legat spontan de religia sa, si la fel comportamentul colectiv in societatile si tarile musulmane. De fapt, un paradox mai adinc poate fi gasit in aceasta interpretare. In acest fel sint explicate aspectele negative si semnele de inapoiere, in timp ce succesele si realizarile sint puse pe seama puterilor externe (de ex influenta occidentala, experienta europeana, efectele integrarii) sau materiale (de ex abundenta
materiala in urma descoperirii petrolului). In cazul femeii musulmane, realizarile deosebite, „emanciparea” si „libertatea” sint puse pe seama influentei Vestului si a dorintei de a ajunge Europa din urma.

Responsabilitatile femeilor musulmane in Europa – participarea cu rol de exemplu
Contributia efectiva a femeii musulmane la participarea sociala in Europa ar ajuta la ruperea imaginii sterotip, ca sa nu mai vorbim de celelalte teluri si scopuri ale participarii.

Este evident ca ruperea imaginii stereotip nu e o sarcina usoara, si nu se prevede ruperea acestei imagini ca intreg. Totusi, contributia calitativa a femeii musulmane in aceasta privinta deriva din trei factori:
1. Ruperea de stereotipurile in care femeia musulmana este plasata in mentalitatea europeana traditionala intr-un mod ce face participarea ei incompatibila cu primul stereotip (al imaginii deformate), cit si cu cel de al doilea (al imaginii emancipate). Astfel, ea si-ar practica religia si in acelasi timp se poate implica in participare efectiva. Ce treuie sa faca este sa interactioneze cu identitatea si experienta sa istorica si sa fie deschisa la experientele „altora”, pentru a avea de cistigat in mediul ce o inconjoara.
2. Mentalitatea europeana traditionala nu a conceput prezenta femeii musulmane in arena sociala europeana, nici in mijlocul societatilor din Vest si mijlocul Europei. Aceasta din cauza ca imaginea stereotip a femeii musulmane este parte a unei imagini „exotice”, legata de lumi „de peste mari si tari”. Asemenea opinii sint contrazise de surpriza gasirii femeilor musulmane „acoperite”, sau femei ce poarta „hijab”, in societatile si vietile noastre. Aceasta deschide drumul pentru comunicare si experimentarea unei realitati departe de imaginile deformate. In acelasi timp, ofera mijloacele de a intari imaginile stereotip in interiorul spatiului social, dind sansa promotorilor de ura rasiala si instigatorilor la antipatie impotriva Islamului sa-si faca jocul preferat. Aceasta stare de fapt reflecta o parte dintre oportunitati si provocari, alaturate cistigurilor si riscurilor existente. Se subliniaza inca o data cum femeia musulmana este adusa in centrul disputelor si transformata in obiectul loviturilor si presiunilor. Hainele pe
care alege sa le poarte ar deveni subiectul preferat al dezbaterilor politice din Franta, Germania, Olanda, Marea Britanie si altele. E posibil sa vedem canditati care sa lupte electoral sub stindardul defaimarii femeii musulmane, asa cum Partidul Liberal din Austria (FPÖ) face inca din 2005.
3. Participarea ar contribui la imbunatatirea situatiei femeii musulmane in Europa si in luarea in dicutie a zonelor deficitare din realitatea sa subiectiva si circumstantele obiective. Prezenta si participarea efectiva deschid noi cai, duc experientele la maturitate si faciliteaza solutii bazate in principal pe perceptii si eforturi subiective care nu mai sint construite neluind in considerare prezenta a insasi femeii vizate. Aceasta ar creste increderea in sine a femeii musulmane, i-ar promova abilitatile si optiunile si ar sustine imaginea generala a femeii musulmane in societate. Mai mult, participarea pozitiva inseamna construirea de punti, intarirea solidaritatii femeilor musulmane in cadrul mecanismului social general, care ar putea reflecta pozitiv imaginea ei.


Redefinire partiala

Prezenta femeii musulmane in societatile europene si deschiderea ei spre participare sociala si politica ar putea sa o ajute sa se departeze de imaginea stereotip imprimata in mentalul colectiv european.
Cine ar mai indrazni sa lege femeia musulmana care participa efectiv in societatea sa de imaginea deformata familiara viziunii europene si distribuita catre media in fotografii si desene ce ofera o imagine creata a femeii musulmane? Este de asteptat ca aceasta cale sa aduca „esarfa” sau „hijab-ul” la o „redefinire partiala” (nu neaparat pozitiva in toate cazurile) in mintea europenilor, atunci cind oamenii vor vedea ca femeia cu hijab este pe scena dezbaterilor, este in domenii de actiune efectiva, ca participa si este capabila sa fie un competitor.
Mesajul cel mai important de transmis astfel ar fi ca femeia musulmana este capabila sa mearga inainte fara a se extrage propriei identitati, ci dimpotriva prin interactiune pozitiva cu mediul sau.


Despre imbracaminte

Imbracamintea este vazuta ca un „indiciu” evident care trimite anumite mesaje. Fiind un „mediu ce transmite mesaje”, imbracamintea isi depaseste functia de „material” si patrunde in adincurile constiintei. Este regretabil ca procesul de „redefinire” a prezentei femeii musulmane in societate se face prin intermediul imbracamintii pe care alege sa o poarte, intr-un fel ca implica masuri ca lipsirea de educatie sau loc de munca sub pretextul ca „esarfa” este „o declaratie religioasa sau chiar politica”. Acest fapt ne face sa ne intrebam daca nu cumva a privi un anumit costum dintre multe altele ca purtator de mesaje este o expresie a discriminarii.
Analizarea radacinilor problemei arata ca nu putem sa trecem cu vederea faptul ca imaginea femeii musulmane in lumea musulmana si in Europa este guvernata de trendul „eurocentricitatii” gazduit de mentalul colectiv european. Acest trend sugereaza reflectarea experientei europene asupra altor experiente. Conform perceptiilor occidentale, chestiunea femeii in lumea musulmana este plasata intr-un context paralel cu fenomenul de excludere a femeilor din viata sociala si neacordarea drepturilor manifestat in istoria europeana si occidentala. Astfel, ar fi socant pentru multi europeni sa afle ca in Evul Mediu existau femei-invatat, lideri in comunitati locale si implicate si in alte forme de implicare sociala care, dupa standardele secolului 21, ar fi chiar surprinzatoare.


Scopul principal al participarii, nu doar o imagine formala

Cind participarea unui grup social este luata in considerare, pentru ca aceasta sa fie efectiva e de asteptat sa produca o schimbare intr-o anumita situatie. Asta insemana ca ar trebui sa contrinuie la procesul de dezvoltare sau sa conduca la schimbari intr-o directie sau alta. Nu este posibil, ca sa fim drepti, sa excludem particiaprea femeii musulmane din realitatea europeana, in sensul ca participarea sa nu e de asteptat sa fie doar o copiere sau imitare a experientelor altora fie la nivelul aspiratiilor, fie al performantelor sau al discursului.
Aceasta duce la concluzia ca este de asteptat, sau cel putin se spera, ca femeia musulmana sa faca niste „adaugiri” pe parcursul
participarii sale, ca aceste adaugiri vor fi simtite in realitatea sa directa si in cea a musulmanilor europeni ca intreg, cit si in arena sociala generala sau macar citeva dintre elementele sale. Aceasta se poate atinge mai ales la nivel local.
Bazat pe principii ca cel al egalitatii in drepturi si oportunitati, ar trebui sa se deschida cai pentru aceste „adaugiri”, astfel incit femeia musulmana europeana sa aiba posibilitatea sa contrinuie la „a face ceva” in domeniul legislativ, in aplicatii sau in cursul vietii practice si chiar in domeniul culturii si gindirii, media, educatie si altele. In acelasi timp cu intarirea imaginii pasive stereotip a rolului domestic al femeii, nu este corect sa scoatem nobilul rol al maternitatii, eforturile in cadrul familiei si munca zilnica in casa din cadrul contributiei sociale a femeii musulmane sau oricarei alte femei. Asta pentru ca participarea nu incepe la usa casei si nici nu se termina acolo, indiferent daca aceste contributii sint ignorate de unele curente ale modernitatii europene, ce este acum mai mult ca oricind pusa sub semnul intrebarii.



Asociaţia „Surori Musulmane“
Şos. Colentina nr. 373, sector 2, Bucureşti
Surorimusulmane@yahoo.com
Tel: 021/2410280 Fax: 021/2410210
Mobil: 0751169184, 0751169199
www.surorimusulmane.ro www.euro-muslim.com