duminică, 27 martie 2011

Carta musulmanilor in Europa


În numele lui Allah cel Milostiv, Îndurător

Încă de la începutul anului 2000, Federaţia Organizaţiilor din Europa (FOIE) a ţinut dezbateri privind înfiintarea unei carte pentru musulmanii din Europa, stabilind principiile generale pentru o bună înţelegere a islamului şi fundamentele pentru integrarea musulmanilor în societate, în contextul cetăţeniei.

FOIE a format o comisie pentru a pregăti carta şi au fost purtate discuţi la nivelul de conducere al organizaţiilor. Carta a fost apoi prezentată mai multor instituţii islamice europene la un seminar ţinut în Bruxelles în ianuarie 2001, unde au participat reprezentanţii acestora. Proiectul a fost apoi larg răspândit, pentru a include cel mai mare număr posibil de organizaţii musulmane care să adauge observaţiile şi sugestiile lor.

După ce amendamentele au fost aprobate, şi corect încorporate, versiunea finală a cartei a fost gata. A fost semnată de organizaţii musulmane din 28 de state europene; acestea sunt menţionate în documentul însoţitor.

Ulterior, semnarea cartei va rămâne deschisă pentru toate organizaţiile care decid să o adopte.

Introducere la Cartă

Această cartă îşi propune să definească un număr de principii în conformitate cu înţelegerea islamului în contextul european şi să pună bazele une interacţiuni pozitive cu societatea. Argumentele pentru această cartă sunt: · Contribuţia islamului la formarea unei Europe moderne, precum şi prezenţa islamică înrădăcinată reprezentată de musulmani în multe dintre ţările Europei de Est. Mai mult decât atât, stabilirea comunităţilor musulmane în câteva dintre ţările Europei de Vest a însemnat o trecere importantă de la o prezenţă tranzitorie a emigranţilor la o prezenţă mult mai stabilă. · Prezenţa musulmanilor în Europa cere un cadru cetăţenesc bazat pe dreptate, egalitatea drepturilor şi recunoaşterea musulmanilor ca o comunitate religioasă. · Ca urmare a extinderii şi dezvoltării Uniunii Europene, se vede nevoia unei cooperări mai strânse între musulmanii din Europa. · Nevoia de a susţine înţelegerea reciprocă, pacea, bunăstarea societăţii, cumpătarea şi dialogul inter-cultural, dar şi nevoia de a îndepărta toate înclinaţiile ce duc spre extremism şi marginalizare. · Importanţa islamului în lume şi potenţialul său spiritual, uman şi cetăţenesc cer o apropiere cu Occidentul şi îndeosebi cu Europa, pentru a asigura astfel dreptatea şi pacea în lume. Aceste considerente au condus organizaţiile musulmane din Europa să formuleze această cartă în speranţa că vor susţine rolul musulmanilor în ajutorarea societăţii europene şi vor ajuta la construirea unor punţi benefice cu restul lumii musulmane.

Articole din Cartă

Secţiunea I: Înţelegerea Islamului

1. Înţelegerea noastră islamică se bazează pe principii imuabile, dobândite din izvoarele autentice ale islamului: Coranul şi „Tradiţia Profetului” (Sunna). În înţelegerea noastră trebuie să se ţină cont atât de factorul timp, cât şi de specificul realităţii europene.

2. Adevăratul spirit islamic se bazează pe moderaţie, aşa cum reise din obiectivele acestei religii. În această moderaţie nu sunt incluse nici îndoiala, nici excesele; se creează o punte între raţiune şi revelaţie divină, luându-se în considerare nevoile materiale şi spirituale ale omului, având o perspectivă echilibrată asupra vieţii.

3. Tinând cont de principiile, regulile şi valorile lui, islamul poate fi structurat în trei cateorii: a. Principii de bază, aşa cum sunt acestea exprimate în cei şase stâlpi ai credinţei – credinţa în Dumnezeu, îngeri, cărţile revelate, trimişi, Ziua de Apoi şi Hotărârea Divină; b. Şari’a, exprimată în actele de slăvire şi relaţiil dintre oameni; c. Codul etic, care pune bazele unui trai demn. Aceste trei categorii legate între ele sunt complementare şi au ca scop îndeplinirea intereselor oamenilor şi îndepărtarea răului din lume.

4. Accentul pus pe dimensiunea umană, pe flexibilitatea legislativă, respectul pentru diversitate şi pentru deosebirile normale dintre oameni reprezintă caracteristici importante ale islamului.

5. Islamul preţuieşte fiinţele umane. Această preţuire este acordată tuturor fiilor lui Adam, bărbaţi şi femei, fără discriminare. Datorită acestei preţuiri, fiinţele umane sunt ocrotite de orice lucru care reprezintă un afront la deminitatea lor, care este dăunător pentru facultăţile lor mintale şi pentru sănătatea lor sau care abuzează de drepturile lor prin exploatarea vulnerabilităţii lor.

6. Islamul acordă o importanţă deosebită dimensiunii sociale şi cere compasiune, ajutor reciproc, cooperare şi frăţie. Aceste valori sunt exemplificate în drepturile cuvenite părinţilor, rudelor vecinilor, dar şi săracilor, nevoiaşilor, olnavilor, bătrânilor şi celorlalţi, indiferent de rasă sau de religie.

7. Islamul cere egalitate între bărbat şi femeie în ceea ce priveşte rspectul reciproc şi consideră că o viaţă echilibrată este cea în care relaţia dintre bărbat şi femeie este armonioasă şi complementară. Islamul respinge fără echivoc orice noţiune sau faptă care subminează femeile sau le lipsesc de drepturile lor legale, indiferent de unele obiceiuri exploatării femeilor şi tratării lor ca pe nişte simple obiecte ale plăcerii.

8. Islamul consideră că o familie întemeiată pe legătura de căsătorie dintre bărbat şi femeie este mediul firesc şi necesar pentru creşterea ciitoarelor generaţii. Familia reprezintă de asemenea temelia de bază pentru fericirea unui ndivid şi pentru stabilitatea societăţii. De accea, islamul a subliniat cât este de important să se ia toate măsurile necesare pentru a întări familia şi pentru a p feri de toate lucrurile care ar putea să o slăbească şi să îi marginelizeze rolul.

9. Islamul respectă drepturile omului şi cheamă la egalitate între fiinţele umane; respinge orice formă de discriminare rasială şi pune accent pe importanţa libertăţii. Condamnă constrângerea în religie şi permite libertatea de conştiinţă a omului. Mai mult, islamul menţionează că libertatea trebuie să fie încadrată în limitele valorilor morale şi respectării legii, ca să nu se încalce astfel drepturile celorlalţi.

10. Islamul îi îndeamnă pe oameni să se cunoască între ei, îndeamnă la dialog şi la cooperare între oameni şi naţiuni, astfel încât să existe o coexistenţă mai bună şi să reuşească să obţină pacea în lume. Termenul „jihad”, care apare în scrierile islamice, se referă la exercitarea tuturor eforturilor de a face bine, începând cu îndreptarea sinelui şi ajungând la răspândirea adevărului şi a dreptăţii printre oameni. „Jihad-ul”, lupta sfântă, este privit de statul musulman ca unul dintre mijloacele disponibile atunci când este nevoie să se apere de agresiune. În această privinţă, învăţăturile islamice respectă legea internaţională. Pe baza acestei înţelegeri a jihad-ului, islamul respinge orice formă de violenţă şi terorism, susţine cauze drepte şi afirmă drepturile omului de a se apăra prin mijloace legale.

11. Islamul îi îndeamnă pe musulmani să fie oneşti şi să îşi respecte promisiunile. Interzice trădarea şi înşelătoria. Porunceşte un comportament desăvârşit în toate legăturile cu oamenii şi restul creaţiei.

12. Datorită beneficiilor pe care le are consultarea (Şura) şi ţinându-se cont de experienţa omului în domeniile politic, legislativ şi constituţional, islamul susţine cu tărie principiile democraţiei bazate pe pluralism, pe libertatea de a alege instituţiile politice şi pe alterarea paşnică de putere.

13. Islamul le cere fiinţelor umane să se folosească de natură într-un mod responsabil. Acest lucru înseamnă conservarea mediului şi protejarea acestui de toate sursle dăunătoare şi de poluare, ca de altfel şi de toate lucrurile care pot distruge echilibrul natural. De asemenea, islamul îndeamnă la protejarea resurselor naturale şi interzice cruzimea faţă de animale, risipa şi irosirea averii.

Secţiunea II: Prezenţa musulmană în societate

Principiile interacţiunii dintre musulmani 1. În ciuda deosebirilor etnice şi culturale şi a afilierii la diferite şcoli de lege islamică, toţi musulmanii din Europa cosntituie o singură entitate religioasă, unită prin fraternitate. În plus, peste tot în ţările europene, ei aparţin de asemenea de statul în care sunt rezidenţi. Orice discriminare care apare între ei pe baza originii etnice este împotriva valorilor islamice care pun accent pe unitate.

2. Pe baza principiilor religioase şi a intereselor împărtăşite, musulmanii din Europa sunt îndemnaţi să se întâlnească, să coopereze şi să îşi coordoneze eforturile făcute de instituţiile lor. Acest lucru nu trebuie să îi împiedice să recunoască diferenţa firească dintre ei.

3. În afară de faptul că aparţin ţării în care sunt rezidenţi şi că au unele angajamente de cetăţenie, musulmanii din Europa păstrează cu ceilalţi musulmani pe baza relaţiei care există între membrii aceleaşi comunităţi.

Despre cetăţenie 4. Musulmanii din Europa respectă legile ţării în care se află şi autorităţile care le aplică. Acest lucru nu trebuie să îi împiedice să îşi apere individual sau colectiv drepturile sau să îşi exprime opiniile ce ţin de diverse preocupări , ca o comunitate religioasă, sau alte probleme generale care îi privesc pe ei ca cetăţeni. Acolo unde apare un conflict legat de anumite legi sau lucruri specifice religiei, autorităţile relevante trebuie contactate pentru a oferi soluţii potrivite şi viabile.

5. Musulmanii din Europa respectă principiul neutralităţii statului faţă de problemele religioase. Aceasta înseamnă că repectă toate religiile şi le permit celor credincioşi să îşi exprime credinţa şi să pună în aplicare practicile lor religioase fie ca indivizi, fie ca grupuri, atât în general, cât şi în special, aşa cum se specifică în cartele şi tratatele europene referitoare la drepturile omului. Aşadar, musulmanii, fiind comunităţi religioase, au dreprul de a clădi moschei, dar şi instituţii religioase, educaţionale şi de asistenţă, de a-şi practica religia în viaţa de zi cu zi, atât în ceea ce priveşte alimentaţia şi vestimentaţia, cât şi în celelalte nevoi.

6. Ca cetăţeni europeni, musulmanii din Europa consideră că este de datoria lor să muncească pentru binele societăţii, iar entuziasmul lor în această strădanie nu trebuie să fie mai prejos decât entuziasmul de a-şi cere drepturile. Ei au obligaţia să joace un rol activ în societate, să îşi aducă contribuţia, luând iniţiativă şi străduindu-se să aducă foloase pentru ceilalţi.

7. Musulmanii din Europa sunt îndemnaţi să se integreze într-un mod pozitiv în societăţile respective, creând un echilibru armonios între conservarea identităţii musulmane şi îndatoririle cetăţeneşti. Orice formă de integrare care nu reuşeşte să recunoască drepturile musulmanilor de a-şi păstra personalitatea lor islamică şi drepturile de a-şi îndeplini obligaţiile religioase nu serveşte nici interesele musulmanilor şi nici societăţile europene de care aceştia aparţin.

8. Musulmanii din Europa sunt încurajaţi să ia parte la viaţa politică, ca cetăţeni activi. Cetăţenia adevărată include angajamentul politic, pornind de la exercitarea dreptului de vot până la participarea la instituţiile politice. Acest lucru va fi uşurat dacă aceste instituţii şi-ar deschide porţile tuturor membrilor şi segmentelor sociale, ţinându-se cont de calificare şi de concepţii.

9. Musulmanii din Europa pun accent pe respectul pe care îl au pentru pluralism şi pentru diversitate religioasă şi polotică existentă în societăţile multi-culturale în care trăiesc. Ei consideră că islamul recunoaste diversitatea care există între oameni şi nu este stânjenit de această realitate multi-culturală. Mai mult decât atât, islamul îi îndeamnă pe membrii unei societăţi să se aprecieze şi să se îmbogăţească unii pe alţii prin aceste diferenţe.

Despre cetăţenie 10. Principiile islamice susţin relaţiile buen dintre toţi oamenii care respectă drepturile şi particularităţile celorlalţi, cât şi principiile corectitudinii între oameni în ceea ce priveşte interacţiunea şi cooperarea. Începând de la aceste principii, musulmanii din Europa consideră că este de datoria lor să consolideze relaţiile dintre Europa şi lumea musulmană. Acest lucru înseamnă eliberarea de toate prejudecăţile reciproce şi de imaginile negative care stau între islam şi Occident, aşa încât să existe relaţii bune între oameni şi să fie înălţate punţi prolifice de schimb între diferitele civilizaţii.

11. Datorită moştenirii culturale bogate şi a valorilor umane, islamul, prin prezenţa sa în Europa, poate participa la sporirea unor valori importante în societatea contmporană, cum ar fi: dreptatea, libertatea, fraternitatea, egalitatea şi solidaritatea. Islamul acordă întâietate considerentelor morale, dar şi progreselor ştiinţifice, tehnice şi economice. Această participare poate fi folositoare şi prolifică pentru întreaga societate.

12. Prezenţa musulmană în Europa este privită ca un element cheie în stabilitatea unei comunicări şi a unei coexistenţe mai bune între diferitele religii şi doctrine, încurajând discuţii între diferite credinţe şi ideologii. Fără îndoială, acest lucru va cimenta calea spre pacea mondială.

13. Prin moştenirea religioasă şi culturală, ca de altfel şi prin prezenţa lor în numeroase state europene, musulmanii din Europa reprezintă un element de sprijin în eforturile de a consolida Uniunea Europeană. Având o structură religioasă şi culturală diversă, Europa poate constitui un important indicator pentru civilizaţie, jucând un rol cheie în menţinerea unei stabilităţi internaţionale între puterile influente ale lumii. „O, voi oameni! Noi v-am creat pe voi dintr-un bărbat şi o muiere şi v-am făcut pe voi popoare şi triburi pentru ca să vă cunoaşteţi.” [Coran 49:13]

Un comentariu:

www.lumea-islamica.com spunea...

Salam aleikom, aceasta carte va avea valoare juridica? De catre care tari este sau va fi adoptata?